Topul eficienței orașelor din România

Specialiștii UrbanizeHub au fo­lo­sit trei indicatori pentru a măsura performanța orașelor și a administrațiilor din România:

1) valoarea absolută a cheltuielilor de capital și valoarea absolută a absorbției de fonduri europene, pe perioada 2007- 2016;
2) cheltuielile de capital pe cap de locuitor și absorbția de fonduri europene pe cap de locuitor, pe perioada 2007-2016;
3) modul în care localitatea s-a transformat fizic în ultimii ani.

Potrivit sursei citate, primele două criterii sunt obiective, iar cel de-al treilea e subiectiv și ține de evaluarea experților UrbanizeHub care au fost în majoritatea orașelor din România și au observat modul în care s-au transformat unele orașe. Sunt orașe mari care nu au prins topul și asta din cauza excedentului bugetar pe care îl au, ceea ce este de neacceptat pentru un oraș în expansiune. Excedentul anual la Trezorerie al administraților locale e de 10 miliarde RON, adică cam 2,5 miliarde Euro ce nu sunt alocate pentru proiecte de investiții la nivel local. Asta e o problemă mare, ce denotă atât lipsa de viziune la nivel local, cât și lipsa de capacitate, se arată în analiza experților.
Pe primul loc în acest top se află Oradea, cel mai dinamic oraș din România ultimilor ani.

Oradea are rezultate remarcabile şi probabil cea mai bună administraţie publică din România. La nivelul cheltuielilor de capital, Oradea a investit 240,4 milioane euro în ultimii 8 ani, ceea ce înseamnă 1.225 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene a reuşit să atragă proiecte în valoare de 140,6 milioane euro, cu o medie de 716 euro pe cap de locuitor.
Oradea este, probabil, localitatea din Ro­­mânia cu o performanţă extraor­dinară nu numai în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene şi cheltuielile de capital, ci şi în ceea ce priveşte bunele practici într-o sumedenie de domenii.
Primăria din Oradea este printre puţinele din ţară care au dus la bun sfârşit mai multe proceduri de expropriere pentru caz de utilitate publică; este printre puţinele primării cu o politică coerentă în ceea ce priveşte parcările; are un program ambiţios şi eficient de reabilitare a clădirilor istorice din oraş; este cea mai eficientă primărie în ceea ce priveşte atragerea de investitori (parcurile industriale sunt de obicei administrate de consilii judeţene); este printre puţinele primării cu o viziune clară şi coerentă de dezvoltare.
Pe un loc bun se află Cluj, respectiv pe locul 8.
La Cluj-Napoca, investiţiile făcute din bani publici şi fonduri europene pentru 2007-2016 au fost de 253,3 milioane euro, cu 781 euro pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbţie de fonduri europene pe aceeaşi perioadă Clujul a reuşit să atragă 121,7 milioane euro, iar pe cap de locuitor suma a ajuns la €375.
Clujul este unul dintre cele mai atractive centre urbane din România. Primăria a colaborat foarte bine cu societatea civilă şi a ajutat la transformarea oraşului într-un adevărat hub creativ.

De remarcat faptul că din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, din care face parte și Maramureșul, sunt două orașe: Oradea și Cluj. O situație care confirmă ceea ce noi am scris de multe ori. În cadrul ADR N-V jocurile au fost făcute de către clujeni, pe o axa Cluj-Oradea.
Pe de altă parte, Baia Mare care a rămas în urmă, nu a reușit să iasă din zona călduță a scrierii de proiecte importante. Ceea ce se vede prin lipsa de performanță a Zonei Metropolitane condusă de un matusalemic director pus pe funcție în urmă cu 10-15 ani.
Recent și Satu Mare s-a alăturat clubului orașelor importante din cadrul regiunii de N-V prin obținerea unor fonduri importante pe proiecte scrise de sătmăreni. Peste 25 de milioane de euro vin în orașul vecin.