Top 10 locuri de vizitat în Maramureş

Afară, termometrele indică peste 30 de grade la umbră, iar oraşul pare mai îmbâcsit şi mai apăsător ca niciodată. Soluţia? Evadarea în natură. GAZETA de Maramureş vă prezintă 10 locuri mai puţin cunoscute, răcoroase,

relaxante şi numai bune de vizitat pe timp de caniculă.

1. DEFILEUL LĂPUŞULUI

Defileul Lăpuşului este unul din cele mai impresionante defilee din România, el fiind clasificat Sit Natura 2000, iar 25 km din lungimea sa sunt declaraţi rezervaţie naturală. De-a lungul secolelor, apele Râului Lăpuş au modelat relieful din zonă, drumeţii având posibilitatea de a admira  cascade, peşteri, cataracte, zone de tip canion, stâncării sau puncte de belvedere. Defileul Lăpuşului reprezintă o atracţie nu numai pentru iubitorii de drumeţii ci şi pentru pescari şi practicanţi de sporturi extreme ca: rafting, ciclism montan sau  căţărare.

2. LACUL ALBASTRU

Una dintre cele mai frumoase zone naturale din România se află la poalele Munţilor Gutâi, la câţiva kilometri de Baia Sprie. Este vorba despre Lacul Albastru, singurul lac din lume care îşi schimbă culoarea în funcţie de lumină. Lacul Albastru s-a format în urmă cu aproape o sută de ani prin prăbuşirea unor galerii de mină, unde de-a lungul timpului, s-a adunat apă de ploaie. Datorită conţinutului ridicat de sulfat de fier, apa lacului are o culoare verde-albăstruie, care se schimbă în funcţie de lumină şi de precipitaţii.

3. TĂUL MORĂRENILOR

Aria protejata se află lângă satul Breb, comuna Ocna Şugatag şi este în custodia Asociaţiei EcoLogic din Baia Mare. La o altitudine de 850 m, sub Creasta Cocoşului, lacul are o suprafaţă de 500 m² şi o adâncime maximă de 20 m. El s-a format în urma unei alunecări de teren şi prezintă o formă circulară. Rezervaţia adăposteşte flora şi fauna specifice zonelor umedă: vuietoarea, roua cerului (plantă carnivoră), otrăţelul de baltă, trifoiul de baltă, diverse tipuri de arini, salcia aurie. În rândul faunei se remarcă salamandra carpatică, viperă, raţa sălbatică, buhaiul de baltă, broasca roşie de munte.

4. IZVORUL ALBASTRU AL IZEI

Rezervaţia IZVORUL ALBASTRU AL IZEI se află pe teritoriul comunei Săcel. Rezervaţia naturală a fost înfiinţată în anul 1977 şi se întinde pe o suprafaţă de 100 hectare şi este inclusă în Parcul Naţional Munţii Rodnei. În vecinătatea rezervaţiei naturale se află mai multe obiective de interes turistic, cum ar fi Biserica de lemn din Mănăstirea Moisei, Biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Săcel, Parcul Natural Munţii Maramureşului, Parcul Naţional Munţii Rodnei, Rezervaţia naturală Izvorul Bătrâna (0,50 ha) sau peştera din Dealul Solovan, arie naturală declarată monument natural.

5. CASCADA CAILOR

Cascada Cailor este situată în apropiere de staţiunea turistică Borşa, în partea de NE a Munţilor Rodnei. Apa adunată într-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros, numit „Podul Cailor”, în mai multe trepte, rezultând cea mai mare cascadă din România. Se află la altitudinea de 1300 m, iar căderea de apă este de 90 metri. Cascada este accesibilă din mai multe direcţii, dinspre Borşa-Complex cu telescaunul, sau pe jos, sau dinspre zonele mai înalte ale Munţilor Rodnei.

6. PEŞTERA CU OASE DE LA POIANA BOTIZII

Peştera cu Oase de la Poiana Botizii a fost descoperită în anul 1980. În sec. al XIX lea de aici s-a extras un depozit de oase de Ursus speloeus şi oase de ierbivore roase - concreţiuni, urme de locuinţe.

7. TĂURILE CHENDROAIEI

Aria protejată, situată pe teritoriul administrativ al comunei Deseşti, la o altitudine de 1053 m, se află în custodia Asociaţiei EcoLogic din Baia Mare. Aria protejată este o turbărie activă şi are două ochiuri de apă, unul în jur de 800 m² iar cel de-al doilea de 500 m². Rezervaţia adăposteşte flora şi fauna specifice zonelor umede: vuietoarea, roua cerului (plantă carnivora), otrăţelul de baltă, trifoiul de baltă, diverse tipuri de arini, salcia aurie, muşchiul de turbă. În rândul faunei se remarcă salamandra carpatica, viperă, raţa sălbatică, buhaiul de baltă şi broască roşie de munte.

8. CHEILE BABEI

Aflată lângă satul Baba, comuna Coroieni, rezervaţia s-a format prin acţiunea pârâului Poiana asupra reliefului format din calcare eocene. În lungime de 1 km, cheile au versanţii stâncoşi, cu mici cariere de calcar, iar cel estic împădurit.

9. CHEILE TĂTARULUI

Situată pe teritoriul comunei Deseşti, rezervaţia s-a format ca urmare a acţiunii reţelei hidrografice asupra rocilor vulcanice (andezite piroxenice) prezente în depresiunea Tătarului. În lungime de 0,7 km, cheile au versantul vestic vertical, stâncos, înalt de 80-100 m, iar cel estic format din grohotişuri şi zone de pădure.

10. COLOANELE DE LA LIMPEDEA