Tabără de arheologie experimentală pentru copii

Desfăşurate pe situl arheologic de la Bozânta Mică-Grind şi la sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, activităţile primei tabere de arheologie experimentală pentru copii, desfăşurată în Maramureş, în perioada 19-25 iulie 2015, au reunit 40 de elevi de la Şcoala Gimnazială nr. 149 din Bucureşti (clasele V-VIII), arheologi şi profesori.

Tabăra a fost organizată de Raio Press (Bucureşti) în colaborare cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş (Baia Mare) şi Asociaţia Culturală Omnis Barbaria (Satu Mare). Tabăra a fost inclusă în cadrul Proiectului Educaţional Internaţional Discovery-Descoperă lumea.

Arheologia experimentală foloseşte diferite tehnici, metode, analize şi abordări pentru a crea şi a testa ipoteze sau interpretări bazate pe o sursă istorică arheologică precum structuri antice sau artefacte. Un mod principal de a practica arheologia experimentală este cel de a reproduce anumite structuri sau obiecte din trecut folosind doar tehnici contemporane cu structura sau artefactul respectiv. Ca urmare, arheologia experimentală prezintă aspecte de viaţă cotidiană din epoci trecute: port, armament, bijuterii, obiecte de uz casnic, ritualuri şi obiceiuri.

În ultimii ani, pornind de la dorinţa de completare şi îmbunătăţire a metodelor de predare a istoriei, dar şi de promovare, conservare şi valorificare a patrimoniului cultural, a crescut şi în România rolul arheologiei experimentale prin educarea copiilor în acest spirit. Prin acest tip de activităţi se urmăreşte dobândirea de cunoştinţe noi ce contribuie la crearea unei imagini cât mai relevante asupra modului în care trăiau oamenii în trecut. Pe de o parte, activităţile cuprinse în cadrul taberei experimentale de arheologie reprezintă o completare la informaţiile primite în timpul orelor de curs, iar pe de altă parte, ele sunt o modalitate prin care copiii îşi dezvoltă imaginaţia şi diferite abilităţi. Nu în ultimul rând, accesul tinerilor la activităţi de arheologie experimentală poate duce la implicarea şi stimularea acestora spre creativitatea cultural-istorică.

În plan secundar, prin faptul că participanţii la tabără intră în contact direct cu diferite tipuri de materiale (ceramică, ţesături, blănuri, metale) se obţine şi o îmbogăţire substanţială a universului senzorial, tactil şi olfactiv al copiilor, în special al celor crescuţi în mediul urban.

Echipa de arheologi din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, formată din Sorana Ardeleanu, Ancuţa Bobînă, Dan Pop, Bogdan Bobînă şi Marius Ardeleanu, a reuşit să le ofere „arheologilor” ocazionali un punct de vedere empiric asupra cunoaşterii în profunzime a patrimoniului cultural şi istoric din arealul Maramureşului. Prin acest demers, copiilor le-a fost oferită o imagine coerentă şi necesară a raporturilor dintre ceea ce se cunoaşte prin izvoarele arheologice despre trecut şi experimentarea practică a realităţilor, creionându-se astfel o înţelegere în profunzime a diferitelor aspecte ale cotidianului în antichitate.

Elevii prezenţi în tabără au descoperit care sunt metodele la care apelează arheologii în timpul muncii lor pe şantier, identificând, cercetând şi documentând un şantier arheologic: acţiunea de cercetare de suprafaţă, sondajul arheologic şi cercetarea sistematică, documentarea prin fotografie şi desen arheologic, conservarea şi depozitarea materialelor descoperite.

Participanţii la tabără au descoperit care sunt etapele şi procesele tehnologice ale producerii vaselor ceramice, începând cu modelarea acestora şi până la arderea lor, reuşind chiar să modeleze copii ale unor astfel de artefacte în cadrul atelierului de olărit, cu mâna sau la roata olarului. De asemenea, elevii au creat şi măşti din lut.

La fel de important a fost atelierul în cadrul căruia participanţii la tabără au produs fragmente de ţesături lucrate la cele patru războaie de ţesut verticale, realizate cu pricepere de arheologii băimăreni. Un bun prilej pentru a realiza o scurtă incursiune în istoria ţesutului şi a etapelor presupuse de acest meşteşug, de la firul de lână la produsul finit.

În paralel, s-a desfăşurat şi un atelier în cadrul căruia s-au confecţionat zale pentru o cămaşă de fier. Totodată, micii arheologi au probat replici ale unor costume militare şi civile antice, testându-şi şi abilităţile în mânuirea armamentului specific epocii. La toate acestea se mai poate adăuga vizitarea expoziţiilor de bază ale Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, participanţii la tabără beneficiind de un ghidaj avizat şi specializat.

Produsele realizate de tinerii participanţi la tabăra de arheologie experimentală au fost reunite într-o mică expoziţie, completată de fotografiile realizate de Zamfir Şomcutean, fotografii care prezintă diferite aspecte din timpul atelierelor de lucru.

Se poate concluziona că scopurile acestei prime tabere de arheologie experimentală desfăşurată în Maramureş au fost atinse. Participanţii au descoperit, prin intermediul arheologilor de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş şi a membrilor şi voluntarilor Asociaţiei Culturale Omnis Barbaria tainele unor civilizaţii care au existat în antichitate pe teritoriul actualului judeţ Maramureş. De asemenea, copiii au putut să participe intens la activităţile de pe un şantier arheologic şi să se iniţieze în diferite tehnici şi meşteşuguri specifice prin intermediul unor ateliere de arheologie experimentală şi alte activităţi prin care elevii să îşi însuşească cunoştinţe despre arheologie şi istoria locală.