„Susțin proiectul România educată și salut decizia Guvernului Cîțu de a adopta memorandumul!”

În ședința de miercuri 14 iulie 2021, în prezența președintelui Klaus Iohannis, Guvernul României a adoptat Memorandumul privind implementarea Proiectului ,,România Educată” și aprobarea priorităților în reforma sistemului național de educație, asumându-și obiectivele și țintele strategice stabilite, aspect ce va determina accelerarea procesului de reformă a educației românești gene­rând premisele asigurării stabilității și credibilității sistemului educa­țional.
Conform afirmației șefului statului, „România Educată” este un proiect național major cu legitimitate de­mocratică, bazat pe cea mai amplă consultare națională în domeniul educației, proces derulat pe parcursul a cinci ani de dezbateri publice.

„Singurul tren către un viitor mai bun este educația…pentru că România se confruntă cu un declin demografic accentuat. Nu avem timp să irosim potențialul tinerilor noștri. Nu ne permitem să îi pregătim cu instrumente din trecut pentru nevoile viitorului. Nu avem voie să lăsăm niciun copil în urmă!” menționa președintele Iohannis la începutul ședinței de guvern, în timp ce premierul Florin Cîțu a menționat că guvernul va transforma acest proiect într-o realitate certă, subliniind că „Reformând și modernizând învă­țământul românesc de fapt investim în viitor. Este un proiect de țară, iar noi, cei cu putere de decizie, avem datoria de a-l implementa, datorie față de societate, de elevi și de studenți, inclusiv față de angajatorii care au nevoie de oameni cu baze și cunoștințe solide” .
Conform angajamentului asumat de primul-ministru, elaborarea și defi­nitivarea pachetului legislativ trebuie să aibă loc până în noiembrie 2021, după finalizarea consultărilor cu partenerii sociali, pasul următor fiind reprezentat de adoptarea le­gilor în Parlamentul României.
„Suntem în fața unui proiect de anvergură care reprezintă o necesitate obiectivă pentru România. Am pierdut 30 de ani în discuții și conflicte neproductive pe tema edu­cației, generând stagnarea sau chiar involuția unui sistem, aspect care a grevat dezvoltarea societății româ­nești. Susțin proiectul «România educată» propus de președintele Iohannis și salut decizia Guvernului Cîțu  de a adopta memorandumul ”, a menționat senatorul Cristian Niculescu-Țâgârlaș, după ședința guvernului din 14 iulie.
Pentru a marca importanța strategică și prioritatea sa maximă, proiectul „România Educată” a fost inclus ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării, reformele preconizate fiind în  concordanță cu măsurile prevăzute în Programul de guvernare 2021-2024 și armonizate cu Recomandările Specifice de ţară ale Comisiei Europene. Totodată, proiectul va beneficia  de finanțare certă în valoare de 3,6 miliarde euro prin  Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar și de fonduri consistente prin programele opera­ţio­nale europene 2014-2020 și 2021-2027,  bugetul central, buge­tele locale și fonduri provenite din parteneriate public-private.

Memorandumul guvernamental apro­­bat în 14 iulie 2021 are stabilit și un calendar de implementare, un argument de seriozitate și responsabilitate, fiind prevăzute următoa­rele măsuri și termene clare:
Constituirea unui grup de lucru interministerial coordonat de primul ministru, echipa care va elabora rapoarte trimestriale de monitorizare privind  implementarea proiectului, cu termen de realizare a măsurii până la 1 august 2021;
- Adoptarea, până în 10 septembrie 2021, a unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea Planului de acțiu­ne, cu termene și respon­sabilități precis definite, având ca scop implementarea proiectului;
- Elaborarea Pachetului legislativ care să asigure implementarea pro­iectului, cu data limită pentru fina­lizarea proiectului cadrului nor­mativ până în 1 octombrie;
- Organizarea de consultări cu partenerii sociali, reprezentanți ai asociațiilor de părinți, mediului economic și organizațiilor neguvernamentale, ai comunităților locale și altor autorități/ entități publice, elevi, studenți, profesori, experți, acțiuni vizând definitivarea Pachetului le­gis­lativ, acțiune ce va fi derulată în perioada octombrie – no­iem­brie 2021.

În urma consultărilor publice purtate în perioada 2016-2021, au fost definite următoarele domenii prioritare de acțiune:  cariera didactică, ma­nagement și guvernanță, finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar,  infrastructura sistemului de educație, curriculum și evaluare centrate pe rezultate,  educație incluzivă de calitate pentru toți copiii, alfabe­ti­zarea funcțională, promovarea educației STEAM (science, techno­logy, engineering, arts and mathematics), digitalizare și  reziliență, la care se adaugă și țintele asumate pe termen lung, obiective care vizează îmbunătățirea performanței sistemului de educație, creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE, scăderea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a școlii, reducerea cu mi­nimum 50% a analfabetismului funcțional cu o țintă de cel mult 20% până în anul 2030. Tot până în 2030, toți profesorii vor trebui să aibă competențe digitale, inclusiv pentru predare,  iar cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a vor deține competențele digitale de bază, absolut necesare în timpul urmării  cursu­rilor preuniversitare.

Proiectul „România educată” pre­vede și alte ținte majore până în anul 2030, astfel că 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani vor participa la educația antepreșcolară, 96% dintre copiii între 3-6 ani vor fi incluși în forme de educație preșcolară, iar cel târziu până în 2025 va fi stabilit un curriculum național unitar pentru toate nivelurile de educație timpurie.

Un alt deziderat major îl constituie și creșterea performanței în învăță­mântul primar, secundar inferior și secundar superior, astfel că până în anul 2025 se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile învățământului preuniversitar. Proiectul stabilește ca ținte realiste și faptul că, până în anul 2030, procentul tinerilor de 15 ani cu  competențe scăzute la materiile umaniste și reale, rezultate certificate conform metodologiei testelor PISA, să scadă sub 20%, concomitent cu asigurarea condițiilor pentru ca 15.000 mii de cadre didactice din ciclul primar și 40.000 din învăță­mântul gimnazial să fie pregătite și capabile pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe.

România educată mai are ca obiectiv și sporirea calității și atractivității învățământului superior, astfel ca până în anul 2030, minimum  30% din totalul cursurilor învățământului superior să devină opționale, pro­porția de absolvenți cu studii superioare, din categoria tinerilor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani, să fie de minimum 40% în timp ce  minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior,  cu licență și masterat,  să fie incluși în programe de mobilitate externă, iar cel puțin 10% din totalul studenților înma­triculați  să facă parte din categoria studenților internaționali.