Stafia reorganizării României bântuie coridoarele Camerei de Comerț

 Camera de Comerț și Industrie (CCI) a României a inițiat o întâlnire de lucru cu importante organizații patronale și profesionale sectoriale din România. Discuțiile s-au axat pe situația economică actuală, posibilitățile de dezvoltare și de promovare a produselor și serviciilor românești și modalitățile de reducere a cheltuielilor publice. În urma acestor discuții, a fost redactată o propunere ce a fost înaintată spre autoritățile centrale.

Organizațiile semnatare con­sideră drept prioritară reorganizarea teritorială totală a României prin reducerea numărului de județe la 15, precum și redefinirea noțiunii de comună, ca așezare cu cel puțin 5.000 de locuitori. Reorganizarea ar trebui să se realizeze pe modelul Curților de Apel, care sunt în număr de 15, respectiv la București, Craiova, Timișoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iași, Galați, Constanța, Ploiești, Pitești, Alba-Iulia, Târgu Mureș, Bacău, Brașov. Se poate prelua acest model și în cazul județelor, mai ales că în Constituția României nu se vorbește de un anumit număr de județe. Evident, acest lucru trebuie să fie asumat de către decidenți, fiind, totodată, și un act de curaj politic, în urma unei dezbateri consistente și transparente privind economiile ce se pot face astfel la bugetul public, bani ce s-ar reinvesti în economia românească.

Organizațiile semnatare sunt: Camera de Comerț şi Industrie a României, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții din România (PATROMAT), Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Aso­ciația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Federația Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV), Asociația Brokerilor din România. Subiectul este de mare interes pentru România și, în ultima perioadă, a fost abordat de primarul Clujului, Emil Boc. Liderul liberal a profitat de mai multe întâlniri la nivel de Asociație a Municipiilor și a vorbit de regionalizare. Au mai fost și alte voci politice care au cerut reorganizare administrativ-teritorială, dar propunerile au fost lansate în spațiul public și atât. Nu a avut loc o dezbatere serioasă pe această temă.

Dincolo de politică, România se află într-o Uniune Europeană în care țările componente sunt organizate ca regiuni, în diverse forme și structuri. Un astfel de mod de organizare administrativă este mai adaptat nevoilor momentului. Țările din UE atrag fonduri europene, iar forma cea mai bună pentru aceste activități o reprezintă regiunea. Se pot atrage fonduri mai ușor, se pot administra banii mai simplu, se poate dezvolta zona altfel decât depinzând tot timpul de puterea centrală, cum este în România. Regiunile cele mai practice sunt în jur de un milion de locuitori, până la un milion și jumătate. Dacă privim harta Europei, vom vedea că țările au regiuni cam în jurul acestor date și cifre.
Revenind la inițiativa Curții de Comerț, este interesant ce a determinat o astfel de propunere.
ONG-urile din agricultură nu au nimic în comun cu administrația, iar CCI, de asemenea. Posibil să fie un mare fâs sau o inițiativă politică îmbrăcată în hainele nevinovate ale unor ONG-uri.

Propunerea celor de la CCI - poate aici ar trebui să descoperim ce a declanșat subiectul - este reorganizarea României în 15 județe, comasate după desenul Curților de Apel din țară. Sunt 15 astfel de instituții. În prezent, Curtea de Apel Cluj are arondate județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș şi Sălaj. Curtea de Apel Târgu Mureș are județele Mureș şi Harghita, iar Curtea de Braşov – județele Brașov şi Covasna. De asemenea, Curtea de Apel Oradea are județele Bihor şi Satu Mare, iar Curtea de Apel Alba Iulia, județele Alba, Hunedoara şi Sibiu.
Sunt doar câteva dintre  județele care ar rezulta. Ne-am uitat în Transilvania, un loc în care am avea situații inedite.
De exemplu, ipoteticul județ Cluj ar avea în componențe nu mai puțin decât patru județe în forma actuală. Iar Oradea s-ar „lipi” de Satu Mare. O prostie, desigur.
Noi, GAZETA de Maramureș, am susținut regionalizarea și, în urma discuțiilor cu mai mulți specialiști, credem că rezultatele cele mai bune ar fi prin comasare a câte două județe, eventual trei. Pentru noi, se vede și cu ochiul liber, Maramu­reșul ar fi o regiune formată din Satu Mare și Maramureș. Evident, capitala regiunii ar trebui să fie în Baia Mare. Au fost politicieni care au apreciat demersurile noastre și chiar au început discuții exploratorii pe această temă. Atât.

Totul s-a oprit din motive ce nu țin de for­mă, ci doar de  fond. Avem 41 de județe și foarte multe orașe reorganizate din comune mai mari. Toate aceste localități au generat locuri de primari, viceprimari, consilieri și funcții în instituțiile deconcentrate. Altfel spus, sinecuri politice. Dacă am avea doar 15 județe, aparatul administrativ s-ar împuțina, la fel și sinecurile oferite de politicieni celor care îi ajută la alegeri sau în perioada mandatului. Pentru a putea avea o regionalizare corectă, ar trebui să avem politicieni care să nu cedeze la cereri de sinecuri. Trebuie văzut interesul României înaintea celui de grup.
Vom reveni.