Spectrul lui Gheorghe Paşca asupra mineritului din nord. Remin - cu active de milioane de euro - şi creditorii se judecă de ani mulţi

În Maramureş, Compania Naţio­nală Remin a pus lacătul definitiv pe activitatea de producţie, în 2009, când a intrat în insolvenţă. De atunci, această insolvenţă se tot dezbate şi nu se ajunge la un numitor comun. În teorie, insolvenţa este o etapă în care se produc programe de reorganizare ce ar duce la reluarea activităţii. Dar după aproape zece ani ce s-ar putea spune? Administratorul judiciar caută să recupereze banii din activele companiei, prin vânzare, şi să îndestuleze creditorii ce vor să îşi recupereze banii.

Remin are o listă lungă cu creditori ce aşteaptă. Citind lista am găsit chiar şi societăţi interesante. De exemplu, Romarm, o firmă ce produce armament, dar şi explozibili. Probabil, Remin are datorii la explozibilii folosiţi în activitatea productivă de dinainte de momentul 2009. Se pare că astfel de explozibili încă mai sunt prin „cotloa­nele” companiei. Dar avem printre creditori şi persoane fizice, oameni care au lucrat în sistem şi care din motive diferite au plecat sau au fost forţaţi să plece. Şi salariaţii, constituiţi într-o entitate ce doreşte să îşi recupereze salariile restante şi alte drepturi.
De ce facem aceste menţiuni? Recent a fost o şedinţă de CL Baia Mare în care, printre altele, s-a discutat despre oferta depusă de municipiul Baia Mare pentru cumpărarea sediului Remin, clădirea din Centrul Nou.

La aceste discuţii au fost date două rapoarte ale Comitetului creditorilor Remin şi o adunare a aceloraşi creditori. În aceste rapoarte nu sunt trecuţi toţi creditorii, ci cei mai semnificativi, credem noi. Astfel, la prima poziţie se află AAAS Bucureşti (Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului), cea care are 82% din creanţele companiei. Urmează salariaţii Remin, municipiul Baia Mare şi Baia Sprie. Spre surprinderea noastră sunt şi două persoane fizice: Ioan Buda, care are de recuperat 0,0507% din masa credală şi Gheorghe Paşca, cu 0,0112% din masa credală.
Ioan Buda a lucrat la Remin, a fost pentru vreo trei luni de zile chiar director mare, dar a fost dat afară de Eugen Olea, în urma unor dispute. Gheorghe Paşca este fostul lider „flower power” al sindicatului USM de la Remin. Un lider celebru de care alţi lideri spunea că este şef la sindicat deşi nu a coborât niciodată în subteran. Deh! Probabil răutăţi de-ale colegilor!
Sigur, a fost o mare surpriză pentru noi să îl vedem pe Paşca printre creditorii Reminului. Pare chiar incredibil. De la şedinţa de CL am încercat să aflăm ce sumă are de încasat fostul lider de sin­dicat şi cum a ajuns în această situaţie. Iniţial am crezut că este simplu, apoi am aflat că lucrurile simple sunt cele mai complicate, de fapt.

„Şi-au exprimat în scris poziţia şi votul următorii creditori:
Creditorul A.A.A.S. Bucureşti, prin adresa f.n. transmisă la data de 12.10.2018 prin e-mail, înregistrată la administratorii judiciari cu nr. 640/12.10.2018; procent de 82,24914% din masa credală.
Salariaţii C.N.M.P.N. Remin S.A., prin adresa f.n. transmisă la data de 12.10.2018 prin e-mail, înregistrată la administratorii judiciari cu nr. 642/12.10.2018; procent de 0,18700% din masa credală.
Municipiul Baia Mare prin Primar prin adresa nr. 37691/09.10.2018 transmisă la data de 12.10.2018 prin fax, înregistrată la administratorii judiciari cu nr. 636/12.10.2018; procent de 0,55876% din masa credală.
Buda Ioan (poziţia nr. 8 din tabelul creditorilor), prin adresa f.n., transmisă prin poştă, înregistrată la administratorii judiciari cu nr. 637/12.10.2018; procent de 0,0507% din masa credală;
Paşca Gheorghe (poziţia nr. 7 din tabelul creditorilor), prin adresa f.n., transmisă prin poştă, înregistrată la administratorii judiciari cu nr. 638/12.10.2018; procent de 0,0112% din masa credală.

Oraşul Baia Sprie prin Primar, prin adresa nr. 8362/15.10.2018, transmisă prin fax la data de 15.10.2018, înre­gistrată la administratorii judiciari cu nr. 659/15.10.2018, procent de 2,21467% din masa credală”, se arată în raport.
Tot din acest raport am aflat şi situaţia ofertei Primăriei Baia Mare pentru cumpărarea sediului Remin.
Sunt două active importante ale companiei băimărene: sediul Remin şi complexul hotelier Maramureşul. Pentru sediu au fost făcute două evaluări, cea a administraţiei din Baia Mare şi una a companiei. Între cele două evaluări există o diferenţă destul de mare. Principalul creditor al Remin, respectiv AAAS Bucureşti are drept de veto, având în vedere faptul că au de încasat 82% din masa credală. La fel şi Electrica care are de încasat, de asemenea, o sumă mare. Cei doi creditori au pus sechestru pe activele Remin şi în eventualitatea că se vor vinde vor primi banii datoraţi cu prioritate. După îndestularea AAAS şi Electrica ar urma să fie plătiţi şi ceilalţi creditori.

Iată ce se menţionează în raport despre ofertele municipiului Baia Mare:
„Clarificarea unor aspecte cuprinse în Raportul administratorilor judiciari având nr. de înregistrare 1009 / 01.10.2018 şi anume:

a) pentru activul „Sediu administrativ şi anexe” (sediu administrativ, sală de şe­dinţe, sediu sindicat, fântână arteziană, platforme şi pavaje, împrejmuire) cu terenul aferent în suprafaţă de 5700 mp, situat în Baia Mare, P-ţa Revoluţiei nr. l, se oferă preţul de 5.636.900,00 lei - ca valoare stabilită prin Raportul de evaluare întocmit de SC Romconst Consulting SRL.
Cu privire la acest activ, la pct. B din Raportul nr. 1009/01.10.2018, este menţionată ultima valoare estimată de evaluator, respectiv valoarea de 7.306.000,00 lei, în mod evident supe­rioară celei la care se propune achiziţia de către Municipiul Baia Mare.
Prin urmare, oferta nr. 31076 / 22.08.2018 a Municipiului Baia Mare, nu întruneşte condiţiile metodelor de valorificare expuse de administratorii judiciari în Raportul nr. 1009 / 01.10.2018.

Învederăm faptul că asupra activului „Sediu administrativ şi anexe” cu terenul aferent în suprafaţă de 5700 mp, situat în Baia Mare, P-ţa Revoluţiei nr. l, creditorul AAAS are constituită o garanţie, respectiv un Sechestru instituit prin PV de sechestru nr. 3186/07.09.2005 şi PV de sechestru nr. 3186 bis/05.11.2008. Valorificarea acestui activ grevat de garanţia AAAS, impune protecţia corespunzătoare a acestei creanţe garantate, prin virarea ulterioară a sumei obţinute către AAAS. Având în vedere acest aspect important, este necesar ca metoda de valorificare a activului să fie în conformitate cu Legea nr.85/2006 şi cu regulamentul stabilit de administratorii judiciari în acest sens, în cuantumul stabilit şi asumat prin raportul de evaluare pri­vitor la activul în speţă.

b) Pentru activul denumit „Complex Hotelier Maramureş”, cu terenul afe­rent în suprafaţă de 2341,32 mp, situat în Baia Mare, str. Gheorghe Şincai nr. 37A, Municipiul Baia Mare oferă preţul de 4.386.000,00 lei, această valoare fiind stabilită prin raportul de evaluare întocmit de SC Romconst Consulting SRL.
Cu privire la acest activ, la pct. B XIII din Raportul nr. 1009/01.10.2018, este menţionată o altă valoare esti­mată de evaluator de 6.537.022 lei, în mod evident superioară celei la care se propune achiziţia de către Muni­cipiul Baia Mare”, se arată în raport.

Ca şi o concluzie generală, creditorii au votat şi au decis să proroge discuţiile pentru o dată ulterioară, adică să amâne luarea unei decizii. Aceste amânări există de ani de zile, iar din acest motiv nu se clarifică situaţia companiei Remin, dar nici a creditorilor.

Revenind la Paşca şi Buda şi la mirarea că cei doi apar printre creditori, am început să verificăm, să întrebăm în stânga şi dreapta. Din păcate, nu am reuşit mare brânză. Procesul se desfăşoară în Timişoara, iar aici nu prea se spune nimic. La sediul Remin am vorbit cu inginerul şef Ioan Nechita, dar nu am aflat decât generalităţi. Acesta a spus că ştie de faptul că cei doi sunt creditori, dar nu avea la îndemână documentele din care s-ar fi văzut ce sumă ar avea de încasat cei doi. Nechita a spus că, dacă nu se înşală, Paşca şi Buda ar avea de ridicat între 30.000 şi 60.000 de mii lei noi. Nu mai mult!

Inginerul şef a mai spus că ar fi vorba de restanţe salariale, plata unor concedii neefectuate de pe vremea în care erau angajaţi la Remin. Cei doi nu fac parte din grupul salariaţilor ce au de încasat restanţe deoarece ei au plecat din sistem înainte de intrarea Remin în insolvenţă. Nechita a mai spus că Paşca şi Buda au dat în judecată compania pentru recuperarea acestor sume şi au câştigat procesele respective, de aceea apar pe lista creditorilor.

Bârfele
 

Dincolo de versiunea de la Remin, am discutat cu mai mulţi oameni care au făcut parte din sistem. Ei
ne-au spus că Paşca şi Buda ar avea de recuperat nişte sume mai mari decât cele aflate de noi. Mai mult, sursele noastre au spus că duetul Paşca-Buda ar fi dorit să primească, prin compensare, hotelul Maramureşul. Ceea ce pare destul de greu de crezut având în vedere va­loarea hotelului în urma evaluării.
Dar sursele noastre ne-au spus că fostul lider de sindicat şi-a legat numele şi de povestea terenului de tenis aflat pe bulevardul Independenţei. O poveste care nu are legătură directă cu materialul de mai sus decât prin faptul că Gheorghe Paşca apare în ambele situaţii. Ca atare, vom prezenta şi aceste bârfe, mai ales că povestea terenului de tenis este destul de veche şi controversată.

Paşca a fost un lider autoritar şi a condus sindicatul USM ca pe un bun personal. A fost liderul care se îmbrăca în costume scumpe, avea plete în vânt şi ochelari de soare, cu lentile fumurii. Avea maşina la scară şi a fost unul din oamenii de baza ai lui Ioan Hudrea.

Fostul lider al USM Maramureş a dorit să achiziţioneze terenul de tenis, pentru a-l revinde la un preţ mult mai mare. Pe la jumătatea anului 2007, Paşca a început să ia de la contabilitate diverse sume de bani. Banii erau solicitaţi pentru diverse plăţi, cică. Pe de altă parte, Paşca a spus colegilor din conducerea USM că vrea să cumpere terenul unde se joacă tenis. Sursele noastre de atunci afirmau că el ar fi avut un cumpărător pentru teren şi că banii luaţi cu „împrumut” ar fi urmat să fie aduşi înapoi. Paşca urma să vândă terenul la un preţ dublu, faţă de cât ar fi dat pe el. Nu a mai apucat. Liderii din USM au aflat că nu mai au bani în cont şi a ieşit un scandal care s-a terminat cu plecarea lui Paşca şi cu returnarea banilor. Terenul în cauză a fost vândut în ianuarie 2009. Să mai spunem că acest teren a fost obţinut în urma unei sentinţe judecătoreşti, de către Remin, iar compania l-a intabulat pe USM Maramureş, sindicatul condus de Gheorghe Paşca. Lumea se întreba şi atunci şi acum la ce le-a trebuit sindicaliştilor un teren de tenis. Niciodată minerii nu au venit să joace tenis de câmp pe această bază sportivă.

În schimb, directori ai Remin şi tot felul de şefi au petrecut acolo clipe plăcute, se spune prin târg. De mai bine de zece ani acest teren a fost lăsat în paragină.
Acum, după discuţiile cu cei din sistem pe tema vânzării activelor şi a creditorilor, am fost până la terenul de tenis. Acelaşi aspect dezolant, dar şi o modificare. Nu se mai joacă tenis ci au apărut două terenuri sintetice pentru fotbal. Am întrebat în zonă şi am aflat că de vreo doi ani acest teren se află în posesia unui club privat de sport, fotbal.

Patronul acestui club ne-a spus că din ce ştie el, prin 2007-2009, terenul a fost vândut firmei SC Nelson, firmă care a intrat în faliment, ulterior. Apoi, terenul a ajuns la un elveţian, după care a ajuns la clubul de fotbal. Cam atât am aflat. Suntem mâhniţi că nimeni nu vrea să spună deschis ce şi cum se întâmplă cu fostul mare agent economic Remin SA, nici măcar cei de acolo. Deocamdată, atât!