Sinaxă monahală în Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, la Mănăstirea Strâmba

Marți, 18 octombrie 2022, la Mănăstirea Strâmba din Episcopia Sălajului, a avut loc sinaxa monahală, în cadrul căreia s-au întâlnit cei aproximativ 170 de stareți, starețe şi duhovnici de la mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului. Lucrările sinaxei monahale s-au desfășurat în prezența a patru ierarhi din cadrul Mitropoliei, sub președinția Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

În deschiderea evenimentului, începând cu ora 8.00, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a oficiat Sfân­ta Liturghie în biserica mănăstirii, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, alcătuit din arhim. Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clu­­­jului, arhim. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor din Episcopia Maramureșului și Sătmarului, arhim. Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului, și alți stareți și duhovnici din cele trei eparhii.
Răspunsurile liturgice au fost date de grupul coral al Liceului Ortodox „Sfântul Nicolae” din Zalău.
La finalul slujbei, Înaltpreasfin­țitul Părinte Andrei a oferit starețului Mănăstirii Strâmba, arhim. Grighentie Oțelea, Crucea Transilvană pentru clerici, cea mai înaltă distincție bisericească a Mitropoliei Clujului, Mara­mureșului și Sălajului, pentru bogata activitate admi­nis­trativ-gospodărească, dar și pas­toral-misionară.
De la ora 10.30, s-au desfășurat lucrările sinaxei, fiind prezidate de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, care a adresat celor prezenți un cuvânt duhovnicesc. De asemenea, au luat cuvântul Preasfin­țitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, și Prea­sfin­țitul Părinte Benedict Bistri­țea­nul, Episcopul-vicar al Arhie­piscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

În cadrul întâlnirii, protosinghelul Acachie Irimiea, starețul Mănăstirii Voivodeni din Episcopia Sălajului, a ținut o prelegere intitulată „Biografia Preacuviosului Părinte Petroniu Tănase, starețul Schitului Prodromu din Sfântul Munte Athos. Mărturii și spicuiri din viața sa”.
După susținerea prelegerii, au avut loc intervenții ale parti­ci­pan­ților cu privire la această temă.

De asemenea, moderatorul șe­din­ței de lucru, arhimandritul Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, a făcut câteva anunțuri de ordin administrativ și a adresat un gând bun.
Următoarea sinaxă monahală mitropolitană va avea loc în Episcopia Maramureșului și Săt­­ma­rului, în anul 2025.

Scurt istoric al mănăstirii-gazdă
Începuturile Mănăstirii Strâmba datează din secolul al XV-lea, mai exact din anul 1470, conform cercetărilor documentare ale istoricului Augustin Bunea. Potrivit tradiției, întemeietorul acestui sfânt lăcaș de cult este o femeie bogată care avea un handicap la picior și la coloană, fiind gârbovă (strâmbă). Aceasta avea o fiică bolnavă și, văzând râvna la rugăciune a doi călugări ce pustniceau prin aceste locuri, i-a rugat să mijlocească prin rugăciune la Bunul Dumnezeu pentru vindecarea fiicei sale, făgăduind averea sa, care era de 180 de iugăre de pământ, suprafață de teren pe care s-a întemeiat, ulterior, așezământul monahal.
Biserica de lemn din incinta mănăstirii adăpostește o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, numită și „Dulcele sărut”, care a fă­cut celebră mănăstirea în perioada interbelică îndeosebi, amplificând pele­ri­najele. Potrivit tradiției, icoana a fost dăruită mănăstirii de către unul din marii latifundiari ai Gârboului, care a comandat-o la vestitul Luca din Iclod, pe la anul 1673.
Începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, mănăstirea a fost lipsită de viață monahală, astfel încât, după aproape 200 de ani, în anul 1993, aceasta a fost reactivată. În anul 1996, este numit stareț al mănăstirii Preacuviosul Părinte Grighentie Oțelea, care demarează lucrările de ridicare a unui nou ansamblu monahal, ce cuprinde un paraclis și corpurile de chilii. Ulterior, au fost ridicate arhondaricul, un centru de asistență socială, Centrul cultural „Sfânta Maria” ce cuprinde muzeul, biblioteca și o sală de lectură, precum și altarul de vară al mănăstirii. În anul 2010, Preasfințitul Părinte Petroniu a sfințit piatra de temelie pentru biserica de zid a mănăstirii. În momentul de față, s-a finalizat ten­cuirea exterioară a lăcașului de cult, iar în interior biserica este pregătită pentru pictură.

De asemenea, mănăstirea este implicată în diferite acțiuni de întrajutorare a persoanelor sărmane. An de an, aici sunt organizate tabere pentru copiii participanți la proiectul „Alege școala” și nu numai, se desfășoară cercuri pedagogice ale profesorilor, conferințe tematice, precum și alte activități culturale.
Pentru activitatea deosebită a starețului Grighentie Oțelea, cu aprobarea prealabilă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la hramul mănăstirii din anul 2012, Preasfințitul Părinte Petroniu l-a hirotesit întru arhimandrit.