Simpozionul „Maramureș-promotor al culturii și identității românești în lume”

Pentru al doilea an consecutiv, Consiliul Județean Maramureș, Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului, Asociația de Turism, Consultanță și Implementarea Proiectelor Europene, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș  și GAZETA de Maramureș, în parteneriat cu Academia de Științe a Republicii Moldova și Academia Română, filiala Cluj, au organizat, în perioada 15-16 septembrie, Simpozionul „Maramureș-promotor al culturii și identității românești în lume” – „Dimensiunea internațională a culturii și științei românești și maramureșene”, în Baia Mare și Sighetu Marmației.  
Un eveniment de prestigiu care a reunit peste 500 de participanți și a avut ca invitați personalități marcante ale culturii și științei: academicieni, profesori universitari, rectori etc.

Un fotograf japonez care a vizitat Maramureșul și s-a îndrăgostit și el de aceste locuri spunea cu drag că noi, mo­roșenii, deși suntem așezați într-un colț de țară, ne purtăm ca și cum am fi în centrul universului. De fapt, noi credem că suntem în centrul universului, pentru că, atunci când pui în centrul universului tău valorile morale neperene, dragostea de Dumnezeu și de Țară,
demnitatea, onoarea, libertatea, res­pectul pentru înaintași și tra­diții, chiar ajungi la nucleul și miezul acestei lumi.
Poate de aceea, pentru al doilea an consecutiv, cele mai importante instituții din județ și-au asumat rolul de a fi „Promotori ai culturii și identității românești în lume”, un proiect inedit, coordonat de acad. Emil Burzo și derulat de Consiliul Județean Maramureș, Episcopia Ortodoxă a Maramu­reșului și Sătmarului, Asociația de Turism, Consultanță și Implementarea Proiectelor Europene, Inspec­toratul Școlar Județean Mara­mureș și GAZETA de Maramureș, sub egida a două Academii: Academia de Științe a Republicii Moldova și Academia Română, filiala Cluj. Iar în acest an a fost adăugată o temă foarte actuală simpozionului și anume, „Dimensiunea interna­țio­nală a culturii și științei ro­mânești și maramureșene”.

Proiectul a cuprins realizarea unui volum și organizarea unui simpozion, pe durata a două zile, atât în Baia Mare, cât și în Sighetu Mar­mației.
Volumul, coordonat de domnul acad. Emil Burzo, are un cuvânt de început excepțional, plin de profunzime și substanță, redactat de PS Episcop Iustin și cuprinde articole transmise de peste 20 de personalități ale culturii și științei românești:  acad. Ion Tighineanu, președinte al Academiei de Științe a Moldovei, acad. Bogdan C. Simionescu, acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Zamfir, vicepre­șe­dinte al Academiei Române, acad. Emil Burzo, președinte de onoare al Academiei Române, filiala Cluj, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, prof. univ. dr. Virgil Ciomoș DCSU, Filiala Cluj a Academiei Române, prof. univ. dr. Aurel Codoban, Alina Tocarciuc, doctorand, Școa­la Doctorală Științe Umanistice a Universității de Stat din Moldova, Liliana Condraticova, doctor habilitat în studiul artelor și culturologie, secretar științific general al Academiei de Științe a Moldovei,  Pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, prof. univ. dr. Pompei Cocean, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, dr. Teodor Ardelean, Nicolae Iuga Prof. PhD., Associate Res. gr. I „Constantin Rădulescu Motru” Philosophy Institute, Romanian Academy, arhitect Ionel Vitoc, Ion Botoș, președinte Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, dr. Ilie Gherheș, prof. dr. Ion Petrovai, prof. Gherheș Mihaela – Cristina, Școala Gimnazială „Lucian Blaga” Baia-Mare.

Simpozionul internațional cu ace­lași nume a debutat joi, 14 septembrie, de la ora 14.00, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime din Baia Mare”, bucurându-se de in­vitați de marcă și un public pe măsură, circa 500 de participanți. Evenimentul a fost moderat de dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, „academicianul nostru de suflet”, un orator și un om de cultură desăvârșit, care a dat dinamism și solemnitate evenimentului.

Intonarea Imnului de Stat a fost urmată de o rugăciune, iar apoi s-a dat cuvântul organizatorilor. Primul a vorbit Ionel Bogdan, preșe­dintele CJ Maramureș, instituție care a sprijinit financiar și logistic derularea proiectului: „mă bucur să vorbesc în fața dumneavoastră, pentru că eu cred în acest proiect. Atunci când mi-a fost prezentat anul trecut pentru prima dată, am luat decizia imediat de a-l finanța. Și o să vă spun și de ce. Nu avem un buget extrem de generos al CJ și nu am avut niciodată un buget generos în ceea ce privește cultura. Dar am citit într-o carte care prezenta evenimentele din al Doilea Război Mondial și printre primele măsuri pe care le-a luat Winston Churchill a fost să crească bugetul culturii. Și toată lumea era extrem de uimită și se întreba de ce propune Churchill creșterea bugetului la cultură, în prag de război, când nevoile erau multe și diverse. Și atunci Churchill le-a spus în Consiliul de Miniștri: «dacă nu finanțăm cultura și acest popor nu va avea cultură, ce rost mai are să luptăm?». Iată ce frumoase cuvinte a spus Churchill la începutul celui de-al Doilea Război Mondial și care m-au inspirat și pe mine să dublăm bugetul pentru cultură, pentru diverse proiecte cum este și acesta. Dacă vorbim despre Ma­ramureș, eu întotdeauna vorbesc cu emoție, cu amintiri și dragoste pentru tot ce ne înconjoară, portul tradițiile și cultura, care sunt unice nu doar în România, ci în lume. Și de aceea cel mai important lucru este să ducem mai departe zestrea culturală pe care noi o avem moștenită de la înaintașii noștri și să fim promotori a tot ceea ce avem mai de preț în Maramureș. Iar în Maramureș cei mai de preț sunt oamenii care, indiferent de vremurile pe care le-am trăit, au știut să ducă mai departe valorile noastre fundamentale. Din punctul meu de vedere, Maramu­reșul se bazează pe trei piloni importanți: apropierea față de Dumnezeu a maramureșenilor, dragostea pentru natură și moște­nirea culturală”.

Apoi PS Episcop Iustin a rostit un emoționant cuvânt despre Mara­mureș și maramureșeni: „când rostești Maramureș, știți ce însemnează,  întoarcerea la rădăcini, întoarcerea la voievozi. Moder­ni­tatea pentru noi înseamnă aducerea tradiției în actualitate. Acesta este Maramureșul, care mereu actualizează tradiția. Mi-am amintit de o povestioară frumoasă, care spune așa: atunci când Dumnezeu a împărțit teritoriile pentru diferite popoare, a chemat pe rând popoarele și românii au ajuns, ca de obicei, ultimii. Și a zis Dumnezeu lui Petru: «Petru mai avem ceva?». «Nu mai avem nimic, am dat tot Doamne». «Bine, știi că am lăsat o bucată de pământ pentru noi, o dăm pe aceea românilor». De aceea se numește România «Țara lui Dumnezeu». Și eu am mers mai departe și am spus că Mara­mureșul este pământul lui Dumnezeu, pentru că este un ținut bine­­­cuvântat. Ne bucurăm și pentru realizarea acestei ediții a proiectului”.    

Prefectul județului Maramureș, Rudolf Stauder, a transmis, de asemenea, un mesaj frumos, de suflet: „Maramureșul se impune în spa­țiul identitar românesc precum turla unei biserici de lemn, precum dansul și tradiția sa, precum credința și pioșenia oamenilor de aici. Vreau  să vă mulțumesc tuturor celor care vă implicați în promovarea culturii și identității noastre și care v-ați implicat în organizarea acestui proiect și vă doresc mult succes pe mai departe”.

ISJ Maramureș a avut o con­tribuție importantă în implementarea proiectului. Iar Mihai Pop, inspector școlar general, a transmis de asemenea un frumos mesaj: „mă bucur că, sub egida a două academii de prestigiu din lume: Academia Română și Academia de Științe a Republicii Moldova, astăzi, aici la Baia Mare, mâine la Sighet, școala, biserica și insti­tuțiile statului și-au dat mâna pentru a promova ce avem noi mai frumos: Maramureșul”.
Acad. Emil Burzo, sufletul acestui proiect, nu a putut fi prezent la eveniment din motive medicale obiective, însă a fost prezentat și un mesaj din partea domniei sale.

În deschiderea lucrărilor propriu-zise ale simpozionului, s-a dat citire cuvântului transmis de acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Republicii Moldova: „«Maramureşul se poate mândri cu seculara lui cultură, credinţa lui puternică», a subliniat la 3 septembrie 2021, în cadrul deschiderii festive a lucrărilor Simpozionului, Preasfinţitul Părinte Iustin, episcop al Maramureșului și Sătmarului, afirmație la care subscriem întru totul și noi, cei de la Academia de Științe a Moldovei.
Suntem onorați că, în anul 2019, în ziua înmânării însemnelor de membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei domnului academician Emil BURZO – actualmente Președinte de onoare al Filialei Cluj a Academiei Române – am stabilit de comun acord desfășurarea mai multor acțiuni și activități, inclusiv participarea la acest simpozion de prestigiu. De altfel, țin să menționez că, în anul acesta, la Adunarea Generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM, familia membrilor de onoare s-a extins prin alegerea academicianului Valeriu Tabără, profesorului Se­­bastian Ionescu, criticului și isto­ri­cului literar Theodor Codreanu și, desigur, a academicianului Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române.
Felicit cordial echipa organizatorilor – Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului, Consiliul Județean Maramureș, Asociația de Turism, Consultanță și Implementarea Proiectelor Europene și GAZETA de Maramureș – care au depus eforturi maxime pentru a readuce în atenția cercetătorilor și autorităților publice problema moștenirii culturale și spirituale a Maramureșului, elocvent în acest context fiind chiar genericul Sim­pozionului Inter­na­țional «Ma­ramureș – promotor al culturii și identității românești în lume».
Suntem onorați că la organizarea ediției din acest an participă și membri ai Academiei de Științe a Moldovei. Am optat pentru o prezență virtuală la lucrările simpozionului, la actuala ediție acti­vitățile noastre extinzându-se prin elaborarea unor materiale relevante pe diferite domenii de interes științific, toate comunicările și mesajele fiind despre pace, pentru reconstrucție și restabilire, precum și pentru integrarea științei în spațiul european de cercetare, Republica Moldova obținând statutul de țară-candidat la Uniunea Europeană, fapt care ne bucură, ne onorează și ne responsabilizează.

În aceeași ordine de idei, voi sublinia că, încă în noiembrie 2019, în cadrul Sesiunii a 40-a, Conferința Generală a UNESCO a adoptat rezoluția, prin care anul 2022 a fost proclamat de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite drept An Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltarea Durabilă (IYBSSD – International Year of Basic Sciences for Sustainable Development), iar la începutul anului 2022, la AȘM a fost lansată platforma științifică de dialog, de altfel, cea de-a șasea la număr – «Științele fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a societății», care are drept scop sublinierea importanței științelor fundamentale în contextul provocărilor secolului XXI.
Salut organizatorii și participanții la Simpozionul Internațional «Ma­ramureș – promotor al culturii și identității românești în lume», ediția anului 2022, dorindu-le tuturor pace, sănătate, realizări frumoase pe tărâmul lor de activitate spre binele societății.
Suntem în permanentă relație de colaborare cu mai multe instituții din Maramureș – în domeniul cultural, educațional, al pregătirii cadrelor și promovării valorilor tra­­diționale, al schimbului de publicații științifice și al dezvoltării științei. Ne propunem, împreună, să fortificăm și să con­tinuăm această frumoasă colaborare pentru a ajunge la una dintre ediții și la Chișinău. Ne unește cultura românească, tradițiile și valorile, cre­dința, limba și avem întreg suportul comunității științifice în promovarea adevărului științific.
Felicitări organizatorilor și participanților care vor susține o serie de prelegeri valoroase, iar volumul în paginile căruia s-au regăsit mai multe contribuții ale cercetătorilor științifici sperăm că va ajunge la mai multe biblioteci din țară, implicit la cele digitale.  
Pace, sănătate și mult succes!”

Apoi a luat cuvântul vicepreședintele Avademiei Române, Nicolae Zamfir, care a ales o temă foarte interesantă, mai ales din perspectiva tinerilor: „Este cercetarea științifică o meserie?”. O alocuțiune deosebit de interesantă, dar și utilă a avut domnul prof. univ. dr. Pompei Cocean, care a vorbit despre „Maramureșul pe drumul devenirii. Strategie de înfruntat durata”. Pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă a vorbit despre „Maramureșul nobil și nobilul intelectual smerit al Maramureșului: Nicolae Delarohia”. Au ținut prelegeri extrem de interesante și arhitectul Ionel Vitoc, prof. univ. dr. Nicolae Iuga și dr. Ilie Gherheș. Prima zi a Simpozionului s-a încheiat cu un moment emoționant, o priceasnă cântată de doamna Ileana Botoș din Ucraina.
Vineri, 16 septembrie, a avut loc cea de-a doua zi a evenimentului, la Centrul Cultural Pastoral Sf. Ierarh „Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației, evenimentul fiind moderat tot de inegalabilul dr. Teodor Ardelean. După rugăciunea rostită de părintele protopop Vasile Aurel Pop, a luat cuvântul, în calitate de gazdă, părintele Dan Sidău, care a urat bun venit oaspeților și participanților.
Liviu Tămaș, consilierul primarului Vasile Moldovan, a transmis mesajul plin de căldură al primarului municipiului Sighetu Marmației. Apoi inspector prof. Marius Voinaghi a transmis mesajul inspectorului școlar general Mihai Pop și a vorbit despre rezultatele și absolvenții unui liceu de prestigiu nu doar în județ, ci și în țară: Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației.
Acad. Nicolae Zamfir, vicepreședintele Academiei Române, a transmis mesajul conducerii Academiei și a ținut o prelegere interesantă. Apoi, părintele protopop Vasile Aurel Pop a vorbit despre Mănăstirea Peri. A ținut apoi o prelegere interesantă prof. univ. dr. Pompei Cocean, arhitect Ionel Vitoc, prof. univ. dr. Nicolae Iuga, dr. Ilie Gherheș, prof. Cristina Gherheș, prof. dr. Ion Petrovai, Ion Botoș -Ucraina, președinte Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”. A luat cuvântul și consilierul județean Gheorghe Mihai Bârle, iar cuvântul de final l-a avut prof. Eugenia Godja, care, așa cum ne-a obișnuit, a impresionat publicul cu talentul său oratoric și cultura sa vastă.
Mulțumim tuturor instituțiilor implicate în derularea acestui proiect, mulțumim oaspeților noștri și tuturor participanților.