Simpozionul internațional „Maramureș - promotor al culturii și identității românești în lume”

În perioada 3-5 septembrie, Maramureșul a devenit „kilometrul zero” al românismului și spiritualității datorită unui amplu eveniment, de anvergură internațională: Simpozionul „Maramureș-promotor al culturii și identității românești în lume” I Personalități de prim rang ale culturii românești, academicieni, rectori, profesori universitari au ținut prelegeri în cele trei zile ale evenimentului, iar deschiderea a avut loc în prezența a trei ierarhi: Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului şi Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. 

Anul 2021a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind „Anul Pastorației românilor din afa­ra României”. Și de aceea acest an special reprezintă un bun prilej pentru a întări legăturile cu frații noștri din afara granițelor și, în special, cu cei din jurul României, dar, mai ales, de a ne promova identitatea în lume. Iar Maramu­reșul și-a asumat cu mândrie și onoare rolul de a fi promotor al culturii și identității românești în lume printr-un proiect complex, realizat de Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Săt­marului, Consiliul Județean Mara­mureș, Asociația de Turism, Con­­­sultanță și Implementarea Pro­iectelor Europene, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș și Gazeta de Maramureș, sub egida Academiei Române, filiala Cluj.

În cadrul acestui proiect, a fost rea­lizat un volum, coordonat de domnul acad. Emil Burzo, președintele de onoare al Academiei Române, filiala Cluj, publicație care are peste 300 de pagini și cuprinde lucrări de mare valoare, scrise de personalități de prim rang ale culturii românești: ÎPS Mitropolit Andrei Andreicuț, acad. Bogdan Si­mionescu, vicepreședintele Aca­demiei Române, acad. Ioan Tighi­neanu, președintele Academiei de Șiințe a Republicii Moldova, acad. Mihai Cimpoi, acad. Emil Burzo, - acad. Nicolae-Victor Zamfir, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Ana Blandiana, prof univ. dr. Vasile Puşcaș, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității „Ba­beș Bolyai”ˮ din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Valer Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decem­brie” din Alba Iulia, prof. univ. dr. Virgil Ciomoş, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, prof. univ. dr. Aurel Codoban, dr. Ioan Drăgan - fost director al Arhivelor Națio­nale ale României, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, Pompei Cocean, Nicoleta David, Arhimandrit dr. Macarie Motogna, prof. univ. dr. Mircea Popa,  prof. univ. dr. Onufrie Vințeler, dr. Teodor Ardelean, director Daliana Bonaț, dr. Ioan Lăcătușu, prof. univ. dr. Nicolae Iuga, lector univ. dr. Ilie Gherheş, Ion M. Botoș.
 
Prefața volumului - un text scris cu mult suflet - este semnată de PS Episcop Iustin. Publicația urmează să fie distribuită gratuit primăriilor și bibliotecilor din județul Mara­mureș, instituțiilor partenere în proiect, principalelor univer­sități din țară și instituțiilor aflate sub egida Academiei Române.

De asemenea, proiectul a cuprins organizarea unui simpozion inter­național, care s-a desfășurat pe durata a trei zile, 3-5 septembrie, în trei locuri importante ale Mara­mureșului: Catedrala Episcopală „Sfânta Treimeˮ din Baia Mare, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației și Mănăstirea Bârsana.
Deschiderea simpozionului a avut loc vineri, 3 septembrie, de la ora 14.00, în prezența a trei ie­rarhi, Înaltpreasfinţitul Părinte An­drei, Mitropolitul Clujului, Ma­ra­mu­reșului şi Sălajului, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Mara­mureșului şi Sătma­rului, în calitate de gazdă, şi Preasfințitul Părinte Timotei Săt­măreanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Maramu­re­șului şi Săt­­­ma­­rului, a autorităților județene și a unui public numeros, format din profesori, preoți, elevi, stu­denți, oameni de cultură etc.
În deschiderea simpozionului, a fost intonat Imnul Naţional „Deş­teaptă-te, române!”, iar după aceea a fost oficiat un Te-Deum, pentru buna desfășurare a lucrărilor simpozionului, de către Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Ar­hiereu-Vicar.
Cuvântul de deschidere a aparținut Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin, cu a cărui binecuvântare a fost organizat simpozionul, prin care a transmis un mesaj de bun venit şi mulțumiri personalităților prezente, precum şi tuturor participanților.
„Este o bucurie mare şi o binecuvântare pe măsură să fim gazdele unui eveniment de o aleasă şi importantă ținută academică, care aduce istoria în memoria prezentă - a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin în deschiderea simpozionului - Istoria seculară şi milenară a acestui ţinut rămâne în memoria contemporanilor noştri prin personalităţi care o cunosc, care au studiat-o şi au aprofundat-o şi care îşi iubesc istoria, îşi iubesc cultura, cultura creştină şi credinţa străbună, care îşi iubesc neamul, care îşi iubesc glia sau patria în care s-au şi ne-am născut şi care este presărată de cruci şi morminte de sfinţi şi este îmbibată de sângele martirilor şi eroilor neamului nostru...
Astăzi, Maramureşul se poate mândri cu cultura lui seculară, credinţa lui puternică şi cred că titlul pe care l-am dat acestui simpozion are acoperire în cercetările istorice şi în ceea ce au scris înaintaşii noştri şi în ceea ce au des­coperit contemporanii că au scris şi au cultivat şi au dăruit naţiunii înaintaşii noştri. Nu mai fac referire la Mănăstirea Peri, despre care a vorbit domnul decan Farcaş, moderatorul de astăzi al simpozionului. Este cunoscut faptul că Nicolae Iorga - care a vizitat locul pe care a fost Mănăstirea Peri, care astăzi se găseşte în dreapta Tisei, în Ucraina - a afirmat următorul lucru: primele scrieri şi traduceri în limba română s-au alcătuit în Maramureş, în secolul al XV-lea, 1434-1437, şi ele sunt sursa có­pii­lor care s-au făcut la 100 de ani în Moldova – Psaltirea Voroneţeană, Codicele Voroneţean şi altele – numite texte maramureşene sau scrieri rotacizante. Deci, acest ţinut a dăruit neamului cultură şi credinţă, a dăruit fermitate şi dâr­zenie, a dăruit ctitori de locașuri sfinte şi întemeietori de ţară – Dinastia Drăgoşeştilor şi Dinastia Muşatinilor, care se trage din Bogdan cel Bătrân Întemeietorul, Dinastia Muşatinilor din Moldova – şi a dăruit mai ales un model de păstrare a identității, a culturii şi a credinței, de păstrare a graiului şi de frumusețe fără egal a sufletului românesc”.
Primul care a susţinut un referat în cadrul simpozionului a fost Înalt­preasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei, care a precizat că simpozionul este în ton cu preo­cupările Sfântului Sinod din acest an. Dăm slavă lui Dumnezeu că oameni cu mult suflet au avut inspirația să organizeze acest simpozion. Înaltpreasfinţia Sa şi-a intitulat comunicarea „Cultura şi identitatea românească din nord-vestul ţării reprezentată cu cinste de părintele Vasile Lucaciu”.
„Memorandistul Vasile Lucaciu rămâne un chip emblematic atât ca om al spiritualității, cât şi ca lup­tător pentru drepturile națiunii sale, a spus Înaltpreasfinţitul Pă­rinte Mitropolit Andrei. Datorită dârzeniei şi fermității lui, este supranumit Leul de la Şişeşti. Ştim că idealul vieții sale s-a realizat prin Unirea cea Mare de la Alba Iulia. Dar nu trebuie să se uite că nu i-a fost indiferentă nici slujirea preoțească. A ridicat în Şişeşti bise­rica, lăcașul de cult simbolizând unirea tuturor românilor. Îi era lim­pede lui, cum ar trebui să fie lim­pede şi contemporanilor noştri, că pe două coordonate se așază toată viața noastră națională: cre­dința creștină şi dragostea față de țară”. 

Președintele CJ Maramureș, Ionel Bogdan, a transmis un mesaj prin vicepreședintele Doru Lazăr în care a arătat că: „Maramureșul merită, cu prisosință, astfel de evenimente, iar noi, administrația județeană, vom face eforturi să continuăm organizarea lor și în vii­tor, deoarece o administrație res­ponsabilă este preocupată nu doar de problemele curente ale unei comunități, ci și de dăinuirea ei în istorie. Iar dăinuirea peste timp nu se poate realiza fără păstrarea și promovarea identității naționale, a culturii, a istoriei, a tradițiilor și obiceiurilor și fără transmiterea lor către generațiile viitoare.
Volumul lansat astăzi și simpo­zionul internațional care se des­fă­șoară pe durata a trei zile în Mara­mureș demonstrează că noi, maramureșenii, nu ne-am uitat istoria și identitatea, ci ni le asumăm cu mândrie, demonstrează că iubim cultura, că ne iubim țara și, mai ales, că iubim Maramureșul și vrem ca generațiile care vin să fie la fel de mândre de originea lor ca și noi”.

În deschiderea evenimentului, a luat cuvântul și prefectul județului Maramureș, Vlad Emanuel Duruș, și prof. dr. Anca Minodora Costin Hendea, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş.

Programul prelegerilor a fost des­chis de un mesaj video, plin de căldură, transmis de acad. Ion Tighineanu - președintele Academiei de Științe a Republicii Mol­dova și a fost închis de un alt me­saj video foarte complex și plin de substanță, transmis de acad. Bogdan Simionescu, vicepre­ședinte al Academiei Române.
Au luat cuvântul: prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie” Alba Iulia, acad. Nicolae Zamfir, prof. univ. dr. Virgil Ciomoş din Cluj-Napoca, acad. Emil Burzo, președinte de onoare al Academiei Române, filiala Cluj, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, prof. univ. dr. Pompei Cocean.
Programul a fost presărat cu trei momentele artistice de excepție, susţinute de Maria Mihali, Maria Casandra Hauşi şi Ileana Botoş din Apşa de Jos.
Moderatorul primei zile a simpozionului a fost conf. univ. dr. Mircea Farcaş, decanul Facultăţii de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare al Uni­ver­sității Tehnice din Cluj-Napoca.
Simpozionul a continuat sâmbătă, 4 septembrie 2021, în sala de conferințe a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezis­tenței din municipiul Sighetu Marmației. De această dată, mo­deratorul lucrărilor a fost lector univ. dr. Ilie Gherheș. Lucrările au fost deschise printr-o rugăciune rostită de pr. Vasile Aurel Pop, Protopop al Protopopiatului Si­ghet. Apoi, primarul municipiului Sighetu Marmației a adresat un cuvânt de bun venit oaspeților și a vorbit despre importanța unor astfel de evenimente.
De asemenea, în deschidere au luat cuvântul: acad. Emil Burzo, pre­ședintele de onoare al Academiei Române filiala Cluj, acad. Nicolae Zamfir și prof. univ dr. Daniel Breaz, rectorul Univer­si­tății „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Au rostit scurte alo­cuțiuni și Eugenia Godja, fost primar al munici­piului Sighetu Marmației și dr. Teodor Ardelean, directorul Bi­bliotecii Județene. A urmat programul prelegerilor, susținute de dr. Ioan Drăgan – fost director al Arhivelor Naționale, prof. dr. Onufrie Vințeler, prof. univ. dr. Nicolae Iuga, Ion Huzău – istoric, ziarist Transcarpatia, profesor Mihai Trifoi și prof. univ. dr. Ilie Gherheș.

Cea de-a treia zi a Simpozionului s-a desfășurat la Mănăstirea Rohia, un adevărat colț de rai al Mara­mureșului, îngrijit cu multă dra­goste de maicile de aici și, mai ales, de Stavrofora Filofteia Oltean, Stareța Mănăstirii. Gazda evenimentului, alături de Maica Stareță, a fost  Arhim. dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor şi schiturilor şi stareţul Mănăstirii Rohia. După  Sfânta Liturghie, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă a ținut un frumos și cuprinzător cuvânt de învățătură. Apoi, Arhim. dr. Maca­rie Motogna a vorbit despre istoria Eparhiei noastre și, în special, despre istoria Mănăstirii „Săpânța Peri” și „Bârsana”.
În fi­nal, prof. univ. dr. Virgil Ciomoș a vorbit despre credință, pornind de la citatul biblic: „Cred, Doamne, ajută necredinței mele”, care prefațează „Jurnalul fericirii” a lui Nicolae Steinhardt, carte a cărei apariție i se datorează. Mo­nahul Nicolae Steinhardt i-a lăsat prietenului său Virgil Ciomoș manuscrisul cărții, fiind pericol de a fi găsit și confiscat de Securitate, iar Virgil Ciomoș l-a ascuns, iar după Revoluție a îngrijit și tipărit volumul.  
Evenimentul a fost unul de succes, atât din punctul de vedere al numărului mare de participanți, cât și al prestigiului invitaților. Deja Ion Tighineanu, președintele Aca­de­miei de Științe a Republicii Mol­dova, a propus ca ediția de anul viitor să se desfășoare sub dublă egidă, atât a Academiei Ro­mâne, filiala Cluj, cât și a Academiei de Științe a Republicii Moldova.

În final, mulțumim tuturor celor care au făcut posibil acest proiect complex. Mulțumim, în primul rând, PS  Episcop Iustin, ÎPS Andrei Andreicuț și PS Timotei. De asemenea, mulțumim Consiliului Județean Maramureș și, în special, președintelui Ionel Bogdan, care au sprijinit financiar acest proiect. Mulțumim, în mod deosebit, domnului acad. Emil Burzo, președin­tele de onoare al Academiei Române, filiala Cluj, sufletul acestui proiect și coordonatorul volumului „Maramureș-promotor al culturii și identității românești în lume” și personalităților care ne-au onorat cu prezența. Mulțu­mim de asemenea autorităților județene prezente la eveniment și Inspectoratului Școlar Județean Mara­mureș și doamnei inspector școlar general prof. dr. Anca Minodora Costin Hendea.

Suntem, de asemenea, recunos­cători gazdelor noastre: Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, Memorialul Victi­melor Comunismului și Rezisten­ței din Sighetu Marmației și Mă­­­năs­­tirea Bârsana, precum și mo­­deratorilor:  conf. univ. dr. Mircea Farcaş, decanul Facultăţii de Li­tere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare al Univer­sității Tehnice din Cluj-Napoca, lector univ. dr. Ilie Gher­heș și dr. Arhimandrit Macarie Motogna.
Mul­țumim tinerilor din ASCOR și ATOCEM, Cvartetului Angelos, coordonat de preot Ionuț Pleș, Trinitas TV și Maramureș TV, lui Ciprian Bohotici și celor care ne-au sprijinit în organizarea evenimentului: Ferma Zootehnică, 4Brands și Taffo.
De asemenea, mulțumim tuturor celor prezenți la lucrările simpozionului.