Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş a fost cinstit în întreaga Eparhie

Cuvântul de învăţătură

Un foarte cuprinzător cuvânt de învăţătură a rostit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin credincioşilor prezenţi în Catedrală despre ocrotitorul Epis­copiei Maramureşului şi Sătmarului, Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, care a fost cel care a apărat credinţa ortodoxă în Transilvania for­ţată să treacă la uniaţie. Gramata Pa­triar­hală de proclamare solemnă a ca­nonizării Sfântului Ierarh Iosif Mărtu­risitorul din Maramureş a fost citită la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare în 9 septembrie 2003, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române aprobând trecerea sa în rândul sfinţilor în 20 iunie 1992, împreună cu alţi 19 sfinţi români. „De atunci a fost numit, socotit şi cinstit ca Sfânt ocrotitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului”, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.
 
„În mod oficial, a precizat Chiriarhul locului, Preasfinţitul Părinte Iustin, pentru prima dată am statornicit în Permanenţa Eparhială ca în ziua de 24 aprilie a fiecărui an, împreună cu elevii şi studenţii teologi, cu profesorii de teologie, cu ostenitorii din Centrul Eparhial şi cu părinţii protoierei să fie săvârşită Sfânta Liturghie şi să îi aducem înaltă cinstire, cu evlavie şi recunoştinţă Sfântului Ierarh Iosif din Maramureş, pentru că datorită lui ne-am păstrat sfânta noastră şi dreapta credinţă”.
„Acest mare Ierarh Mărturisitor, a completat Preasfinţitul Părinte Iustin, s-a născut într-un sat din Năsăud, a fost preot căsătorit şi a păstorit în localitatea Criciova, în Maramureşul Voievodal, pe când acesta era întreg, ulterior două părţi din Maramureşul Voievodal au rămas dincolo de Tisa şi s-au înstrăinat de pământul ţării noastre. O parte a rămas dincoace de Tisa, ceea ce numim astăzi Maramureşul Voievodal. El a păstorit acolo, în zona în care a existat o străveche, nobilă şi importantă mă­năstire, vatră culturală de spiritualitate, de unitate şi de păstrare a dreptei cre­dinţe şi a identităţii noastre româneşti, şi anume Mănăstirea «Sfântul Mihail» din Peri. Am rectitorit noi această mănăstire, în stânga Tisei, la Săpânţa, şi este o ctitorie importantă, începută şi ctitorită de preotul de acolo, părintele Grigore Luţai, împreună cu credincioşii şi este recunoscută ca cea mai înaltă construcţie de lemn din Europa, dacă nu din lume. Are 70 m până la baza crucii şi este un adevărat dom în lemn, o antenă, am putea spune, prin care oamenii şi maramureşenii, şi credin­cioşii vorbesc cu Dumnezeu.”

Despre păstorirea Sfântului Iosif Mărturisitorul Preasfinţitul Episcop Iustin a specificat că Episcopia pe care o conducea era cea mai străveche Episcopie din Transilvania:
„Sfântul Iosif Mărturisitorul a fost ales păstor de către preoţimea şi poporul drept credincios din Maramureş şi din această parte de ţară. Episcopia lui cuprindea Sătmarul şi o parte din Sălaj. A fost o Episcopie renumită, cea mai străveche Episcopie din Transilvania. Acest lucru îl menţionează Părintele Academician Profesor Universitar şi istoric bisericesc Mircea Păcuraru. Deci, Episcopia Maramureşului are peste 600 de ani vechime, este adevărat nu neîntreruptă, pentru că a fost suprimată de trei ori şi reînviată de trei ori cu ultima reînviere a fost cea din 1990.”

„Despre Sfântul Iosif Mărturisitorul, Nicolae Iorga spune că a fost un vlădică ferm şi dârz, care şi-a apărat turma, a mai spus credincioşilor Întâistătătorul Eparhiei. Datorită Sfântului Iosif, care a fost ales episcop la 1690 de către preoţi şi credincioşi şi sfinţit ca episcop de către Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, care era în pribegie în Polonia, sfinţit, învăţat şi catehizat de către acesta, şi l-a trimis să păstorească în Maramureş. Drept urmare, de la 1690 şi până în 1711 este amintit în istorie acest păstor blând şi bun, ferm şi dârz, căruia îi datorăm statornicia noastră în credinţă. El n-a primit unirea cu Biserica Romei, el n-a semnat documentul pe care l-a semnat Atanasie Anghel, deci a rămas singurul Episcop în Transilvania ortodoxă după 1700. De aceea, a şi fost vrednic să fie trecut în rândul Sfinţilor, iar maramureşenii n-au cunoscut unirea. Episcopia Maramu­reşului a fost, propriu-zis desfiinţată cu ultimul Episcop Gavriil de Bârsana, care a avut reşedinţa la Mănăstirea Bârsana. Acesta a fost ultimul Episcop, pomenit tot de Pă­rintele Păcuraru în cartea de istorie, la 1739. După aceea, românii n-au mai avut alt episcop, iar Episcopia a fost suprimată cu totul în 1790, şi două sute şi ceva de ani mara­mu­reşenii ortodocşi n-au avut voie să aibă episcop de legea lor, de credinţa lor. Vă daţi seama! Ei n-au fost consultaţi. Nimeni nu i-a întrebat că doresc să treacă la unire, că sem­nează sau nu semnează. Pur şi simplu au fost declaraţi uniţi şi Episcopia des­fiin­ţată, ucisă, propriu-zis, şi preoţimea prigo­nită şi încet-încet tot Maramureşul, aparent, a devenit greco-catolic, fără să mai aibă păstori, însă ei şi-au păstrat credinţa exact aşa cum au fost. Dovadă? Că în 1948 s-a refăcut reîntregirea Bisericii la Alba Iulia de către Patriarhul Justinian şi Mitropolitul Nicolae Bălan şi au revenit preoţii la Ortodoxie, preoţi uniţi, aşa cum au trecut ai noştri ortodocşi, aşa au revenit la 1948 înapoi şi au semnat un document şi la Alba Iulia s-a făcut solemnitatea.”

Sfântul Iosif Mărturisitorul din Mara­mureş a fost o perioadă, după cum se află precizat de o semnătură de a sa, şi locţiitor de mitropolit al Transil­vaniei, el fiind singurul episcop ortodox al acesteia în acea perioadă.
 

Distincţia „Crucea Sfântul Iosif Mărturisitorul”
 

Conducătorii şcolilor teologice: Conf. Univ. Dr. Adrian Gh. Paul, coordonatorul Domeniului Teologie Ortodoxă „Justinian Arhiepiscopul”, Pr. Lect. Univ. Dr. Marius Nechita, directorul Seminarului Liceal Teologic Ortodox „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, Pr. Prof. Gabriel Groza, directorul Liceului Teologic „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare, precum şi inspectorul judeţean de religie pentru judeţul Maramureş, Pr. Prof. Florin Hoban, au fost distinşi de Preasfinţitul Părinte Episcop cu „Crucea Sfântul Iosif Mărturisitorul din Maramureş” pentru rezultatele pe care le-au obţinut cu şcolile teologice, iar Părintele Inspector de religie pentru organizarea impecabilă a Olimpiadei Naţionale de Religie pentru seminarii şi licee teolo­gice, desfăşurată la Baia Mare, pe care a coordonat-o personal.

Premierea la concursul „Unirea: libertate şi unitate”

Participanţii de la grupurile de cateheză la concursul „Hristos împărtăşit copiilor”, care anul acesta a purtat titlul Concursul Naţional Cultural Artistic „Unirea: libertate şi unitate”, pentru că ne aflăm în „Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi în „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”, au fost premiaţi de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, cu o diplomă şi o icoană a Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul. Concursul a fost organizat de către Sectorul Educaţional, consilier eparhial Pr. Milan Bălan, şi Biroul eparhial pentru catehizarea tineretului, inspector pentru catehizare Arhid. Alexandru Gaborean. Câştigă­torii locului I din judeţul Maramureş şi Satu Mare vor reprezenta judeţul la Con­cursul Naţional de la Patriarhia Română, din 21 mai 2018, de la Bu­cureşti, cu ocazia hramului Catedralei Patriarhale.
 

Epitrahilul Sfântului Iosif Mărturisitorul
 

Cu ocazia prăznuirii Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, Muzeul Episcopiei găzduieşte, în sala „Sfinţii Martiri Brâncoveni” din Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare un epitrahil care este atribuit Sfântului Ierarh Iosif Mărtu­risitorul din Maramureş. El a fost păstrat circa 300 de ani de stră-stră-strănepoţii lui Pintea Viteazul de la care a fost recuperat de vrednicul de pomenire Arhiepiscop Justinian, pe când era Episcop-Vicar la Cluj-Napoca. Prezentarea lui a fost făcută de Drd. Dumitriţa Filip, muzeograful Episco­piei. În întreaga Eparhie, în toate bisericile de enorie şi mănăstireşti au fost oficiate Sfinte Liturghii, după programul din duminici şi sărbători, în ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Iosif din Maramureş, ocrotitorul Episcopiei Ma­ra­­mureşului şi Sătmarului.

Sfânta Liturghie Arhierească

Soborul de peste 30 de preoţi şi diaconi a fost alcătuit din exarhul mănăstiresc Arhim. Dr. Timotei Bel, eclesiarul Catedralei Arhim. Dr. Casian Filip, de Permanenţa Epis­copiei Maramureşului şi Sătmarului, din cei 8 protoierei, din conducătorii şcolilor teologice din Eparhie - Conf. Univ. Dr. Adrian Gh. Paul, coordonatorul Dome­niu­lui Teolo­gie Ortodoxă „Justinian Arhiepis­co­pul”, Pr. Lect. Univ. Dr. Marius Ne­chita, directorul Semina­rului Liceal Teologic „Sfântul Iosif Mărturi­sitorul” din Baia Mare, Pr. Prof. Gabriel Groza, directorul Liceului Teologic „Nicolae Stein­hardt” din Satu Mare, inspectorul judeţean de religie Pr. Prof. Florin Hoban, din cei 10 diaconi. Răspun­su­rile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Sfântul Ioan Damas­chin” al Domeniului Teolo­gie Ortodoxă „Jus­ti­nian Arhiepis­copul” al Centru­lui Uni­versitar Nord din Baia Mare, dirijat de Pr. Lect. Univ. Dr. Teofil Stan, şi de Corul „An­gelli” al Seminarului Liceal Teo­logic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, dirijat de Pr. Prof. Drd. Andrei Baboşan.
La Sfânta Liturghie au participat preoţi veniţi cu tineri din toate protoieriile, unii dintre ei fiind câştigătorii concursului Naţional Cultural-Artistic „Uni­rea: libertate şi unitate”, desfăşurat cu ocazia „Anului omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi a „Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”, implementat de sectorul Teologic-Educaţional al Patriarhiei Române, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale.