Se redesenează harta administrativă a judeţului!

Schimbare majoră în administraţia locală! După 25 de ani, guvernul schimbă clasificarea oraşelor şi comunelor şi introduce, în premieră, o serie de criterii noi pe care trebuie să le îndeplinească până în 2025. Practic, întreaga hartă de dezvoltare a judeţului şi a ţării va fi redesenată. Unităţile administrative cu scăderi de populaţie de peste 30% vor fi comasate, satele cu populaţie de sub 200 de locuitori, desfiinţate şi se vor crea comune „poli regionali”, adică nişte „supercomune”, care vor polariza şi deservi o zonă mai mare.

În câţiva ani, harta administrativă şi mai ales oportunităţile de dezvoltare se vor schimba radical. După 25 de ani, executivul schimbă clasificarea oraşelor şi comunelor. Practic, fondurile guvernamentale, fondurile europene, întreaga dezvoltare, cuantumul impozitelor plătite de cetăţeni, toate depind de această organizare, aşa că miza este una uriaşă. Mai mult, pentru prima dată se introduc o serie de ţinte pe care primăriile vor trebui să le atingă până în 2025, care ţin de condiţii minime de civilizaţie, infrastructură şi servicii. Dacă proiectul va fi aplicat, nu vom mai vedea oraşe fără canalizare, sate cu câteva sute de locuitori care beneficiază de fonduri guvernamentale consistente sau unităţi administrative teritoriale apărute ca ciupercile după ploaie, fără  nicio justificare.  

Oraşele vor fi reclasificate în şapte categorii, în funcţie de statutul administrativ, poziţia geografică, nivelul de dotare, valenţele de natură culturală şi ecologică, iar comunele vor fi încadrate în 2 categorii. Localităţile din mediul urban vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanţă naţională; municipii poli regionali principali, municipii poli regionali secundari, municipii poli judeţeni principali, municipii poli judeţeni secundari, municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal şi municipii şi oraşe cu funcţii specializate.

Polii regionali principali trebuie să aibă o populaţie de peste 250.000 de locuitori, în vreme ce polii regionali secundari trebuie să fie reşedinţe de judeţ cu importanţă regională, să aibă sedii de instituţii de interes judeţean şi suprajudeţean, centre culturale şi/sau universitare importante, şi o populaţie de peste 100.000 locuitori. Astfel, poli regionali principali vor fi oraşele Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Craiova, în vreme ce Braşov, Ploieşti şi Galaţi intră în categoria de poli regionali secundari, deşi îndeplinesc criteriul de populaţie.

Municipiile poli judeţeni principali trebuie să fie reşedinţe de judeţ, sedii ale administraţiilor judeţene, să aibă o populaţie de peste 40.000 locuitori şi peste 200.000 în aria funcţională.

Municipiile şi oraşele care sunt poli judeţeni secundari sunt acele unităţi administrativ-teritoriale urbane cu o populaţie peste 20.000 de oameni. Municipiile şi oraşele cu rol zonal au rol de servire teritorială la nivel sub-judeţean, sunt de anvergură mai mică decât polii judeţeni secundari, dar trebuie să aibă o populaţie peste 5000 locuitori şi peste 20.000 în aria funcţională.

În fine, municipiile şi oraşele cu funcţii specializate sunt acele unităţi administrativ-teritoriale caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidenţial etc., iar mărimea populaţiei nu este determinantă.

La rândul lor, localităţile rurale vor fi comune poli rurali (comune cu funcţie de loc central, având o populaţie de minimum 2.000 locuitori, poziţie geografică favorabilă şi potenţial de dezvoltare socio-economică) şi alte comune. Satele componente sau aparţinătoare îşi păstrează caracterul rural şi aparţin reţelei de localităţi rurale. În Maramureş au fost desemnate patru astfel de Botiza, Copalnic-Mănăştur, Ocna Şugatag, Petrova.

Aceste comune pot prelua servicii cu rol teritorial în sănătate, educaţie, cultură, comerţ şi servicii. În desemnarea drept comună - pol rural au fost luaţi în calcul mai mulţi factori: Rata migraţiei temporare a populaţiei, rata medie anuală de creştere a populaţiei, volumul populaţiei, accesibilitatea rutieră şi feroviară, ponderea persoanelor cu studii superioare sau mărimea medie a exploataţiilor agricole.

Primarii acestor „supercomune” spun că sunt pregătiţi pentru noul statut. Mihai Ivaszuk, primarul comunei Ocna Şugatag spune că: „mi se pare normal să refacem fostele plase. Eu zic că este imperios necesar, nu se poate să avem drepturi egale cu comunele de 800 de locuitori. E o gândire bună şi pozitivă, trebuie să fie centre mai mari. Sunt chiar încântat de această iniţiativă. Ocna Şugatag nu a dorit niciodată să devină oraş, am dorit să rămânem aşa cum suntem, dar să ne dezvoltăm pe turism dumnezeieşte. Eu, personal, ca primar, sunt pregătit pentru aşa ceva”.

Şi Ştefan Mihalca, primarul din Copalnic Mănăştur, crede că iniţiativa este una benefică: „Au fost 4 comune până în 1968, acum Copalnic Mănăştur e o comună foarte mare şi aşa ar fi şi normal să se reorganizeze. E foarte bine, e bună ideea. Se poate realiza la noi, avem infrastructură, de toate. Sper ca odată cu această iniţiativă să se regleze şi alte disfuncţionalităţi. La comunele mari tot un proiect putem accesa pe orice măsură, sperăm să se regleze această chestiune ca să putem accesa mai multe proiecte. La noi au fost disfuncţionalităţi destule. Vă daţi seama, Codru Butesei e sat vecin cu Preluca şi cel de dincolo de drum, nu poate accesa fonduri, celălalt poate, la aceeaşi cotă, în aceeaşi locaţie”.

De asemenea, va fi introdusă şi noţiunea de oraş cu caracteristici rurale, care îndeplineşte cel puţin 3 dintre 4 indicatori: scăderea numărului de locuitori în intervalul 1990-2012; peste 30% din populaţie ocupată în sectorul primar la ultimul recensământ; peste 40% din populaţia totală localizată în sate aparţinătoare şi localităţi componente, altele decât localitatea reşedinţă de unitate administrativ-teritorială; peste 50% din străzi nemodernizate. Mai mult, în termen de 6 luni de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, modul de calcul al impozitelor pe clădiri va fi modificat corespunzător noii clasificări, ceea ce înseamnă că vor fi eliminate şi discrepanţele care au scos oamenii în stradă în acest an.

Numai că, pentru alţii, legea nu va avea efecte la fel de benefice. Pe lista Guvernului sunt aproape 170 de comune în care s-au produs scăderi de peste 30% ale populaţiei (1991-2012) şi circa 70 de oraşe care au pierdut peste 20% din locuitorii (1990-2012). De asemenea, sunt şi sate care au sub 100 de locuitori. Mai mult, până în 2025, toate unităţile administrativ-teritoriale vor trebui să respecte o serie de criterii. Altfel, începând din data de 1 ianuarie 2026, aceste localităţi vor fi unificate cu altele învecinate.

Din Maramureş, pe lista neagră a comunelor cu scăderi drastice ale populaţiei se află Botiza, Băiuţ, Bicaz, Băiţa de sub Codru. Iar pe lista unităţilor administrativ-teritoriale care au în componenţa lor sate cu populaţie sub 100 de locuitori se află: Boiu Mare, Cerneşti, Mireşu Mare, Târgu Lăpuş, Săcălăşeni, Valea Chioarului, Vima Mică. Dumitru Dumuţa, administratorul public al judeţului a spus că: „Ceea ce ar realiza această lege ar fi punerea în acord a unei secţiuni din Planul de Amenajare Teritorială Naţională. La baza acestei legi stă un studiu care a fost inclus în Strategia de Dezvoltare a României. Nu este o idee nouă, este mai veche de vreo 2-3 ani. Acel studiu se lucrează din 2012 şi acum a ajuns la finalizare. Legea în sine nu reorganizează administrativ nimic, ci introduce elementele de clasificare şi introduce elemente noi.

Există nişte ţinte până în 2020-2025 care ar trebui atinse de unităţile administrativ-teritoriale. Legea stabileşte şi modalităţile prin care două unităţi administrative pot să se unească sau cum se pot înfiinţa noi unităţi. Ceea ce este mai interesant acolo e faptul că apare noţiunea de arie funcţională. Avem două tipuri: arie funcţională de tip sector şi arie funcţională de tip integrat. Aria administrativă de tip sector este înăuntrul unei unităţi administrative, localităţi componente. Dar aria administrativă de tip integrat înseamnă că un număr de unităţi administrative se asociază pentru a-şi rezolva împreună ceea ce înseamnă serviciile. Acest lucru seamănă cu ceea ce avem în Franţa. O unitate administrativă nu poate să aibă arhitect-şef, că nu are resurse şi nici justificare, nu are servicii medicale de urgenţă, şi atunci aceste lucruri se realizează la nivelul unei arii funcţionale de tip integrat. Aceasta este o idee care poate asigura funcţionalitate pentru comunele mici de până la 1500 de locuitori. Pot avea inclusiv departamente care se ocupă de implementarea de proiecte.

La ora actuală, într-o primărie, cu tot cu primar, sunt 8 persoane, deci nu au capacitatea administrativă pentru a gestiona şi a obţine resurse financiare. Legat de polii aceia rurali, şi eu mi-am pus întrebarea de ce trei sunt pe partea nordică a judeţului şi unul pe partea sudică. Dacă vă uitaţi pe hartă veţi vedea că asta este situaţia reală. Este vorba despre acei poli rurali care nu trebuie să se suprapună pe un oraş, trebuie să aibă o anumită distanţă faţă de oraş, 15-25 de km. Nu ştiu dacă Botiza este cea mai grozavă alegere, pentru că e situată undeva spre limita de judeţ, dar calculele astea aşa au generat situaţia.

Dincoace, e doar Copalnic Mănăştur pentru că pe limita de 15-25 de km avem oraşe şi ele joacă rolul de poli de dezvoltare. În comunele din zona Codru avem mai multe pe listă cu scăderi de populaţie. Cu Băiţa de sub Codru este o greşeală pe care o cunosc: cifra de la care au plecat ei pentru comparaţie era comuna Băiţa, în care era şi satul Odeşti, şi noua comună este acum fără satul Odeşti, deci s-au comparat trei sate cu două. Comuna Băiţa nu are scădere a populaţiei, a rămas pe 1800 de locuitori de mai multă vreme. Dar depopulare în zona Codrului există”.

„În principiu, prin această lege se creează mijloace pentru ca unităţile să fie mai funcţionale. La ora actuală, chiar dacă vrem să gestionăm un serviciu comun între trei comune, nu avem mijloace. Sigur că aceste arii funcţionale vor avea o lege a lor de funcţionare. Apoi sunt definite mai bine ţintele pe care trebuie să le atingă diferite categorii de unităţi. Aţi observat că pentru reşedinţa de comună va fi obligatoriu să aibă 100% apă, 70% canalizare şi altele.