Scurt tratat de prejudiciere a bugetului Statului

Bugetele primăriilor au fost prejudiciate anul trecut cu 838,4 milioane de lei. Cauzele? Au fost plătite salarii mai mari decât era cazul, au fost cumpărate bunuri şi servicii care de multe ori nu îşi aveau rostul, s-au utilizat finanţările nerambursabile şi subvenţiile acolo unde nu trebuie şi au fost plătite ajutoare sociale mai multe decât era indicat. Cele mai multe prejudicii s-au consemnat în Bucureşti şi judeţele Satu Mare, Cluj şi Bacău, arată un raport, cuprinzând aspecte rezultate din acţiunile de audit financiar asupra conturilor de execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2015, realizat de Curtea de Conturi. Maramureşul se află la mijlocul clasamentului, cu 437 de cazuri constatate, care însumează prejudicii de 6,8 milioane de lei.

Maramureşul se află pe locul 15 într-un top al judeţelor cu cele mai multe abateri constatate de Curtea de Conturi din acţiunile de audit financiar asupra conturilor de execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2015 şi pe locul 27 în ceea ce priveşte cuantumul „găurii” în bugetul Statului, cu 6,8 mi­lioane de lei. În total, în judeţul nostru, „factura” abaterilor constatate depă­şeşte suma de 25 de milioane de lei şi cele mai multe au fost cauzate de „calitatea gestiunii economice”.

La nivel naţional, bugetele primăriilor au fost prejudiciate cu 834,4 milioane de lei. Prejudiciile cele mai importante sunt localizate la cheltuielile cu bunuri şi servicii, respectiv 493,8 milioane lei, reprezentând efectuarea de cheltuieli cu bunuri şi servicii fără contraprestaţie, adică plăţi fictive, dar şi alte „matrapaz­lâcuri” cum ar fi²

- nerespectarea pre­vederilor legale referitoare la consumul de carburanţi şi efectuarea reparaţiilor auto³
- efectuarea de cheltuieli de protocol care nu se încadrează în baremele stabilite de actele normative în vigoare³
- plata din bugetul local a utilităţilor pen­tru spaţiile închiriate, fără a fi re­cupe­rate de la chiriaşi³
- plata unor cheltuieli care nu aparţin unităţii şi/sau a căror realitate şi conformitate nu este atestată prin documente justificative legal întocmite³
- plăţi nelegale pentru cheltuieli de trans­port, hrană şi cazare care nu întru­nesc condiţiile prevăzute de legislaţia privind delegarea şi detaşarea în altă lo­calitate³
- plăţi nelegale reprezentând onorarii de asistenţă juridică peste valoarea sta­bilită prin contractul de prestări servicii juridice³
- cheltuieli nelegale angajate prin decontarea unor servicii de audit public intern în sistem de cooperare, în con–diţiile în care acordurile încheiate nu îndeplinesc condiţiile de conformitate şi legalitate etc.

Prejudiciile regăsite la cheltuieli de personal, în sumă de 116,7 milioane lei, se datorează, în principal, plăţii unor drepturi băneşti, ca urmare a acordării unor sporuri salariale neprevăzute de legis­laţia specifică de salarizare a personalului plătit din fonduri publice sau peste cuantumul legal - spor de dispozitiv, spor pentru condiţii vătămătoare, spor de fidelitate şi loialitate, spor pentru atribuţiuni în domeniul urbanismului, stimulente, indemnizaţii de conducere sau de şedinţă şi stabilirii eronate a drepturilor salariale pentru membrii echipei în cazul unor proiecte finanţate din fonduri europene care, în realitate, nu s-au derulat sau în care membrii echipei nu au prestat activităţi specifice. Cele mai multe prejudicii au fost constatate în Municipiul Bucureşti, de aproape 300 de milioane de lei, în judeţul Satu Mare, 50 de milioane de lei, judeţul Cluj, aproape 50 de mili­oane de lei.

Curtea de Conturi a făcut public recent un alt raport exploziv, care arată nere­gulile şi găurile din bugetul asigurărilor sociale de stat. Potrivit documentului, Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) a efectuat, în 2015, plăţi nelegale de 1,388 milioane lei, reprezentând pensii anticipate, anticipate par­ţiale, de invaliditate gradul I, II şi III, în condiţiile în care beneficiarii încasau, în acelaşi timp, şi alte venituri.

„Cu privire la calitatea gestiunii economico-financiare, plăţile efectuate cu încălcarea cadrului legal, unele dintre acestea generatoare de prejudicii, au constat, în principal, în următoarele² plăţi nelegale efectuate în anul 2015 în sumă estimată de 1.388 mii lei reprezentând pensii anticipate, anticipate parţiale, de invaliditate gradul I, II şi III, încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii care au realizat concomitent şi venituri din salarii, venituri din drepturi de autor sau drepturi conexe şi venituri din desfăşurarea activităţii în baza contractelor/convenţiilor încheiate potrivit Codului Civil. În acest mod au fost majorate nejustificat cheltuielile şi plăţile din bugetul asigurărilor sociale de stat pentru drepturi de pensii plătite unor persoane care au realizat, în acelaşi timp, şi venituri contrar cadrului legal. Abaterea a fost identificată de către echipa de audit de la nivel central, urmare verificărilor efectuate la 24 case teritoriale de pensii, necuprinse în audit pe anul 2016 de către camerele teritoriale ale Curţii de Conturi. În timpul auditului, s-au clarificat unele cazuri cuprinse în verificare în sumă de 645 mii lei. Abateri similare, în sumă de 1.262 mii lei, au fost identificate şi de către camerele de conturi teritoriale la nivelul caselor teritoriale de pensii care au fost auditate în anul 2016”, notează Curtea de Conturi.

Potrivit sursei citate, la nivelul anului 2015, în urma misiunilor de audit desfă­şurate atât la Casa Naţională de Pensii Publice, la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Ca­pacităţii de Muncă, cât şi la casele teritoriale de pensii, au fost estimate erori/abateri de către auditorii publici externi ai Curţii de Conturi, după cum urmează² venituri suplimentare în sumă de 369.000 lei, prejudicii în sumă de 3,501 milioane lei şi abateri financiar-contabile în sumă de 243,443 milioane lei.

În acelaşi timp, Curtea de Conturi sus­ţine că, în perioada 2013-2015, con­tribuţiile la fondurile de pensii administrate privat s-au virat de către CNPP la nivelul sumelor declarate de către angajatori şi reţinute de la angajaţi, fără ca la nivelul CNPP să existe o evidenţă a sumelor efectiv încasate din contri­buţiile asiguraţilor, în condiţiile în care gradul de încasare a acestora a fost de circa 60%. Acest lucru înseamnă, în viziunea Curţii, că, anual, fondurile de pensii administrate privat au încasat şi diferenţa de 40%, care efectiv nu a fost virată de către angajatori.
În anul 2015, contribuiau la sistemul public de pensii 4,545 milioane de salariaţi care susţineau un număr mediu de 5,302 milioane de pensionari (un raport sub-unitar de 0,86 salariaţi la un pensionar).

Curtea de Conturi demonstrează că şi în bugetul asigurărilor de sănătate situaţia e la fel de dezastruoasă. Fondul Na­ţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este constituit din con­tribuţia pentru asigurări sociale de sănătate suportată de asiguraţi, de persoanele fizice şi juridice care an­gajează personal salariat, din subvenţii/transferuri de la bugetul de stat, precum şi din alte surse - donaţii, sponsorizări, dobânzi. Cea mai mare parte a veniturilor Fon­dului e constituită însă din contribuţiile angajatorilor şi asiguraţilor la sănătate.
În anul 2015, în jur de 8,67 milioane de persoane au virat CASS la fondul naţional unic de asigurări de sănătate (FNUASS) din care e finanţat sistemul sanitar. Cei mai mulţi dintre ei sunt salariaţi, pensionari cu pensii cărora li se reţine CASS, liber profesionişti, dar şi persoane care plătesc CASS la salariul minim brut pe ţară. Aproape jumă­tate dintre asiguraţi beneficiază de asi­gurare socială la sănătate, dar nu contribuie² majoritatea sunt copii (3,78 milioane), coasiguraţi (peste 870.000 de persoane), tineri cu vârste până la 26 de ani, elevi, studenţi care nu realizează venituri din muncă (peste 355.000 de persoane).
Pe de altă parte, pentru 2,97 milioane de persoane asigurate la sănătate, statul virează contribuţia la fondul de sănă­tate, dar din banii contribuabililor. Majoritatea sunt pensionari cu venituri mai mici de 740 lei pe lună (2,25 mi­lioane de persoane), beneficiari de ajutor social, precum şi şomeri.

Cum fentezi o achiziţie publică?

Abaterile consemnate la cheltuieli de capital vizează aspectele deficitare privind activitatea de achiziţii publice de servicii şi lucrări de investiţii, respectiv:
 

1. În etapa de derulare a procedurii de achiziţie publică:

- neîntocmirea sau întocmirea necorespunzătoare a programului de achiziţii publice;
- lipsa notelor justificative privind alegerea procedurii de atribuire;
- divizarea achiziţiilor cu acelaşi cod CPV în mai multe contracte, pentru evitarea organizării de proceduri de achiziţie;
- estimarea necorespunzătoare sau neestimarea valorii contractului de achiziţie publică;
- încheierea unor contracte fără asigurarea surselor de finanţare;
- nerespectarea criteriului de atribuire.

2. În etapa de derulare a contractelor de achiziţii publice:

- cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat, privind lucrări de investiţii decontate la preţuri mai mari decât cele cuprinse în oferta financiară adjudecată;
- includerea în situaţiile de plată a unor cheltuieli care depăşesc normele, cotele sau baremele prevăzute de lege;
- plăţi nelegale pentru lucrări supradimensionate prin înscrierea unor cantităţi mai mari decât cele real executate, rezultate din măsurători;
- plăţi pentru servicii/lucrări a căror valoare excede contractele şi/sau ofertele declarate câştigătoare (cote de cheltuieli indirecte şi preţuri unitare mai mari decât în devizul-ofertă), cota de TVA inclusă în situaţiile de plată de către persoane juridice neplătitoare de TVA;
- avansuri acordate, dar nejustificate până la finele exerciţiului bugetar prin lucrări efectuate/servicii prestate/bunuri livrate;
- plata dublă a unor servicii de asistenţă tehnică pe perioada derulării lucrărilor de investiţii;
- neaplicarea de către entitatea verificată a clauzelor contractuale referitoare la perceperea penalităţilor datorate de către executant, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor asumate prin contract.

Lista neagră a abaterilor 

Abaterile care au influenţat calitatea gestiunii economico-financiare şi au condus la prejudicierea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale s-au datorat, în principal, următoarelor cauze:

- stabilirea inadecvată a atribuţiilor şi responsabilităţilor compartimentelor funcţionale, precum şi a personalului;
- lipsa de pregătire a perso­nalului care asigură monito­rizarea achiziţiilor publice şi urmărirea contractelor, inclusiv urmărirea contractelor de prestări servicii încheiate cu diriginţii de şantier;
- interpretarea eronată a dispoziţiilor legale privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, stabilirea de către autorităţile publice locale deliberative sau executive, prin hotărâri, dispoziţii sau prin contracte colective de muncă, a acordării perso­nalului a unor sume de natură salarială, care exced cadrul legal reglementat;
- modificarea nejustificată şi cu încălcarea prevederilor legale a unor clauze prevăzute în contractele încheiate privind execuţia lucrărilor, prestarea serviciilor sau achiziţionarea unor bunuri;
- aspecte care au generat supraevaluarea preţurilor sau cantităţilor la care au fost decontate;
- nestabilirea oportunităţilor şi priorităţilor în aprobarea şi efectuarea cheltuielilor publice locale;
- modul deficitar de însuşire şi aplicare a cadrului legislativ privind atribuirea contractelor de achiziţie şi/sau a celor de concesionare;
- neinstituirea de către entităţile publice a unor proceduri proprii privind iniţierea, derularea şi monitorizarea proceselor de achiziţii publice, care să conţină atribuţii şi responsabilităţi concrete pentru personalul implicat în aceste activităţi;
- verificarea superficială a situaţiilor de plată în ceea ce priveşte concordanţa dintre canti–tăţile confirmate în caietele de sarcini, cantităţile din devizele ofertate şi cele real executate, precum şi respectarea preţurilor din oferta financiară.