Saga prețului energiei electrice și a gazului, la final

După mai multe săptămâni de discuții aprinse în coaliția de la guvernare şi după ce mai multe documente au circulat în spațiul public, niciunul asumat oficial, Ministerul Energiei a publicat în dezbatere publică proiectul de Ordonanță de Urgență privind măsurile care vor fi aplicate de la 1 aprilie pe piața energiei. Și așa începe un nou capitol din povestea prețurilor la energie electrică și gaz, în România.

Cel mai important lucru pentru consumatori este că, timp de încă un an, până la 31 martie 2023, prețurile finale vor fi plafonate. Noile plafoane cresc puțin față de cele care erau în vigoare de la 1 noiembrie.
Astfel, prețul final facturat de către furnizorii de energie electrică va fi de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici, al căror consum mediu lunar este mai mic sau egal cu 100 kWh, de maximum 0,8 lei/kWh, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar este cuprins între 100 kWh şi 300 kWh inclusiv, şi de maximum 1 leu/kWh, în cazul clienților noncasnici. Până acum, plafonul era de 0,8 lei pe kWh pentru toată lumea.
La gaze, plafonul este de 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clien­ților casnici şi 0,37 lei/kWh, pentru noncasnici, faţă de 0,31 lei cât era până acum.
Încă o noutate este că nu se mai aplică compensarea de la bugetul de stat care a fost valabilă până acum. Adică facturile nu mai includ acea linie cu minus. Să luăm exemplul unui consumator casnic care a utilizat 145 de kWh într-o lună în apartamentul său cu trei camere din București. Conform contractului său cu furnizorul, preţul pe un kWh este de 0,98 lei, dar va plăti doar 0,8 lei pe kWh timp de un an, ca urmare a plafonării prețurilor. La gaze, la fel, indiferent care este prețul din contract, vom plăti maximum 0,31 lei pe kWh.

O altă prevedere importantă din documentul publicat spre dezbatere publică este revenirea la prețul reglementat al gazelor vândut de producători.
Acest preț nu se va mai forma pe bursă, ca până acum, ci va fi stabilit de Guvern. În proiect apare prețul de 150 de lei pe MWh, adică aproximativ 30 de euro pe MWh. Spre comparație, cotațiile de pe bursa de la Viena sunt de peste 100 de euro zilele acestea (pentru contractele cu livrare în trimestrele următoare). Practic, nu mai există bursă de gaze în România. În aceste condiții, şi la acest preț reglementat, mai mic de peste trei ori față de piață, investițiile în zăcăminte vor avea de suferit.
Aceasta într-un context în care producția internă de gaze este în scădere de mai mulți ani. Prin urmare, măsura, chiar dacă pe termen scurt, ajută la micșorarea facturilor, însă pe termen lung va avea exact efectul invers, pentru că producția internă va scădea şi mai mult şi va trebui să aducem gaze din import, care sunt mai scumpe. Cel puțin așa afirmă specialiștii. Unele voci spun că se va începe exploatarea resurselor de gaz din Marea Neagră și situația se va echilibra. Rămâne de văzut.
Totodată, ordonanța mai conține o prevedere care face foarte mult rău industriei pe termen mediu şi lung, respectiv suprataxarea cu 80% a venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică, exceptate fiind capacitățile de producție puse în funcțiune după data intrării în vigoare a actului normativ. Reprezentanții producătorilor apreciază că această prevedere va duce la scăderea pro­duc­ției, ceea ce este însăși cauza care a alimentat această criză.

Ordonanța care ar urma să fie aplicată de la 1 aprilie instituie şi obligativitatea furnizorilor de gaze să-şi facă stocuri în depozitele subterane, care să reprezinte minimum 30% din cantitatea de gaze naturale necesară consumului clienților finali sau consumului propriu.
Această obligativitate de a avea stocuri exista în trecut, dar a fost scoasă în urmă cu doi ani. Stocurile de gaze sunt esențiale pentru a trece iarna, întrucât producția internă şi importurile curente ale țării nu acoperă vârfurile mari de consum.