„Să ne păstrăm calmul şi să nu ne implicăm în acţiuni care duc la violenţă!”

În ultima săptămână a lunii ianuarie, la Strasbourg, a avut loc sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pe agenda de lucru a căreia a fost inclusă şi dezbaterea problemei referitoare la funcţionarea instituţiilor democratice în Ucraina, discutată în plenul sesiunii la 30 ianuarie. Recent, am realizat un interviu cu deputatul poporului din Ucraina, Dr. Ion Popescu, conducătorul delegaţiei permanente a Radei Supreme la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, vicepreşedinte al acestui forum, care a participat la dezbaterile din plenul APCE.

Reporter: În ultimul timp se fac auzite tot mai des voci din partea comunitară, care ameninţă cu impunerea unor sancţiuni Ucrainei. Care este dispoziţia colegilor dumneavoastră de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei? Ce conţine rezoluţia adoptată de către deputaţii europeni?

Ion Popescu: Până la sesiunea în plen, problema dată a fost discutată atât la Biroul Consiliului Europei, cât şi în grupele politice, în Comisia de monitorizare, care a pregătit raportul, proiectul de recomandare şi rezoluţia propriu-zisă referitoare la situaţia din Ucraina. Datorită amendamentelor, pe care le-am propus noi, pe care le-au propus raportorii (pentru că situaţia se schimbă foarte rapid şi erau necesare unele amendamente), ideea principală a documentului este că toate discuţiile privind ieşirea din criză trebuie să aibă loc la masa tratativelor, că orice hotărâre urmează să fie transpusă în practică prin mijloace politico-juridice, adică ea trebuie consfinţită prin acte legislative, care să nu fie puse la îndoială de nimeni. Consiliul Europei nu a susţinut propunerea de a o priva pe delegaţia ucraineană de dreptul la vot, deoarece Parlamentul ucrainean a abrogat legile adoptate în data de 16 ianuarie – o cerinţă a colegilor europeni.

Rep.: Ce fac în prezent autorităţile şi opoziţia ucraineană pentru a găsi acele puncte de tangenţă, acel numitor comun pentru soluţionarea crizei politice în stat?

I.P.: Principalul acum e să fie oprită escaladarea conflictului, ciocnirile care au avut loc în stradă. Un moment pozitiv poate fi considerată întâlnirea Preşedintelui Ucrainei cu liderii opoziţiei, în cadrul căreia s-a convenit asupra unor lucruri importante. Potrivit acelor înţelegeri, a fost desfăşurată sesiunea extraordinară a parlamentului ucrainean, în cadrul căreia aleşii poporului au abrogat legile din 16 ianuarie. Guvernul şi-a asumat responsabilitatea pentru situaţia din ţară, iar Premierul a demisionat. Reprezentanţilor opoziţiei li s-au propus posturile de Premier şi vicepremier pe probleme umanitare.

Deocamdată ei nu au acceptat propunerile respective, dar negocierile în acest sens continuă. A fost pusă în discuţie şi posibilitatea de a face schimbări în Constituţie şi de a aduce Legea Fundamentală la actualele necesităţi şi la actuala situaţie din stat.

Rep.: Cum vedeţi perspectivele introducerii modificărilor la Constituţie?

I.P.: Poate fi discutată posibilitatea revenirii la unele prevederi ale Constituţiei precedente, spre exemplu, ideea formării guvernului de către parlament, când executivul poartă răspundere în faţa organului legislativ. Însă, revenirea definitivă la varianta Legii Fundamentale din 2004 este imposibilă, deoarece atunci, în 2004, a fost adoptată o hotărâre cu privire la mandatul imperativ. În Europa nu există mandat imperativ, există mandat liber. Adică, indiferent în ce partid se află, deputatul are dreptul să vorbească şi să voteze în numele alegătorilor, care l-au votat. Părerea mea este că, în procesul reformării Constituţiei, trebuie să folosim şansa de a ne onora cerinţele neîndeplinite încă faţă de Consiliul Europei pentru a continua munca în vederea semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Nimeni nu a anulat acest lucru, el a fost doar amânat. Dar, repet, orice schimbare în Constituţie trebuie făcută în cadrul actualei Legi. Din păcate, în prezent nu există acel nivel de credibilitate dorit între diferite formaţiuni politice. Părerea mea personală este că în acest caz ar trebui să semnăm un memorandum sau o foaie de parcurs, în care să fixăm clar crearea unei comisii constituţionale, care să ia în calcul elaborările de până acum ale Adunării Constituţionale în frunte cu primul Preşedinte al Ucrainei Independente, Leonid Kravciuk, discuţiile la nivel de experţi, cele din Parlament, termenele votării la sesiunea legislativului ucrainean.

Pentru aceasta, însă, este nevoie de voinţă politică din partea tuturor forţelor politice din stat. Un alt moment este formarea guvernului, în care ar trebui să vină profesionişti, care să facă mai puţină politică şi mai multe treburi bune pentru ţară pentru a stabiliza situaţia economică în Ucraina, or, în urma evenimentelor din ultimele câteva luni, economia naţională a fost afectată destul de puternic.

Rep.: Deşi procesul de semnare a Acordului de Asociere a fost suspendat pentru un timp oarecare, ceea ce a şi cauzat, de fapt, protestele din ultimul timp, tratativele cu privire la liberalizarea regimului de vize continuă. Cum se prezintă situaţia la acest capitol?

I.P.: Înainte de a discuta la modul cel mai serios problema liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană, trebuie să discutăm problema micului trafic de frontieră cu statele vecine. Am avut o discuţie în acest sens cu Consulul General al României la Cernăuţi, doamna Eleonora Moldovan, cu reprezentanţii Ministerului de Externe al Ucrainei. După formarea noului Guvern la Kiev, intenţionăm să reanimăm discuţiile în privinţa micului trafic de frontieră dintre Ucraina şi România, aşa precum funcţionează el între Ucraina şi Polonia. După cum ştiţi, din iniţiativa noastră, câteva puncte de trecere şi control dintre Ucraina şi România, situate în regiunea Cernăuţi, au obţinut statutul de puncte de trecere internaţionale.

Am discutat, în scopul informării conducerii României pe marginea acestei probleme, cu conducerea delegaţiei României la APCE, mai înainte am avut o conversaţie cu Ministrul de externe român, domnul Titus Corlăţean, cu alţii. Adică situaţia actuală şi ulterioarele schimbări în legislaţie trebuie folosite la maximum pentru a satisface unele cerinţe ale Comunităţii Europene, dar şi necesităţile minorităţilor, precum este problema micului trafic de frontieră cu România, de care au acută nevoie românii de la noi, din Ucraina.

Rep.: Care au fost principalele recomandări ale deputaţilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la încheierea dezbaterilor pe marginea „problemei ucrainene”?

I.P.: Ideea principală, exprimată de colegii mei din APCE, a fost că trebuie stopate orice acţiuni de aplicare a forţei, indiferent de unde ar porni ele. S-a accentuat că nici structurile de forţă nu au dreptul să aplice forţa, dar nici manifestanţii nu au dreptul să-i atace pe reprezentanţii forţelor de ordine. Au fost date semnale clare atât puterii, cât şi opoziţiei, că toate lucrurile urmează să fie rezolvate la masa tratativelor. Vreau să fac un apel către populaţia ţinutului nostru să păstreze calmul. Problemele majore se vor rezolva nu la nivel de raion sau de regiune, ci la Kiev, cu participarea reprezentanţilor formaţiunilor politice din Ucraina, dar şi cu medierea forumurilor internaţionale din care Ucraina face parte, inclusiv Consiliul Europei. Cred că, aflându-ne în faţa unei prăpăstii, e timpul să ne oprim. E timpul să facem cu toţii câte un pas înapoi pentru a ne îndepărta de această prăpastie, iar politicienii nu trebuie să se arate cu degetul reciproc pentru a spune cine e vinovatul. În situaţia creată toţi sunt vinovaţi.

„Vreau să fac un apel către populaţia ţinutului nostru să păstreze calmul. Problemele majore se vor rezolva nu la nivel de raion sau de regiune, ci la Kiev, cu participarea reprezentanţilor formaţiunilor politice din Ucraina, dar şi cu medierea forumurilor internaţionale din care Ucraina face parte, inclusiv Consiliul Europei. Cred că, aflându-ne în faţa unei prăpăstii, e timpul să ne oprim. E timpul să facem cu toţii câte un pas înapoi pentru a ne îndepărta de această prăpastie, iar politicienii nu trebuie să se arate cu degetul reciproc pentru a spune cine e vinovatul. În situaţia creată toţi sunt vinovaţi”.

Dr. Ion Popescu