Românul e civilizat doar la vot și la păcănele

La circa o săptămână de la alegeri, „profeția” ministrului Tătaru s-a adeverit. România a depășit 2.000 de cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 într-o zi, ba chiar s-a apropiat de 3.000! Rezultatul? Am intrat în „cocoașa” celui de-al doilea val de restricții. Numai că, de această dată nu „en gros”, adică toată țara, ci punctual, pe regiuni. Din nou, activitatea restaurantelor în interior, a teatrelor, cinematografelor și instituțiilor de cultură a fost suspendată. Iar pelerinajele la Sf. Cuv. Parascheva și Sf. Dimitrie, ocrotitorul Bucureștilor, au fost, practic, interzise. În schimb, autoritățile nu s-au grăbit să închidă sălile de jocuri de noroc până când i-a tras presa de mânecă. Asta deși ultimul raportul publicat de Centrul Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile nu arată că au existat focare de Covid nici în biserici, nici în instituții de cultură, nici în restaurante. E clar însă că autoritățile au încredere că românii respectă re­gulile și sunt civilizați doar la vot și la... păcănele!

În urmă cu două săp­tămâni, autoritățile ne asigurau că „suntem pe a doua cocoașă a primului val” epidemiologic de Covid-19 și că în a doua jumătate a lunii octombrie, cifrele ar trebui să o ia la vale. Totuși, deși se prevestea că am putea ajunge la 2.000 de cazuri, alegerile locale nu s-au amânat și, mai mult, nimeni nu a certat românii că ar fi fost necivilizați sau nu ar fi res­pectat regulile la urne. Dim­potrivă, au primit liber la vot și cei cu temperatură, ba chiar și cei cu simptome de Covid și, iată, autoritățile spun că nu a fost niciun risc! Dar după alegeri, același popor a devenit neascultător și, cum românul e mai necivilizat la teatru și biserică, decât la vot și păcănele, autoritățile au decis că e timpul pentru valul II de restricții și amenzi. Ei zic că cifrele sunt de partea lor. Oare, așa o fi?
 

Toate-s vechi și nouă toate...
 

În 7 octombrie, pe un ton apo­caliptic am fost anunțați că sistemul medical scârțâie și va da pe dinafară, pentru că numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.303. Mai mult, nu sunt nici locuri în ATI unde sunt internate 612 persoane. Lăsând la o parte faptul că Grupul de Comunicare Strategică anunța prin martie, la debutul pandemiei, că România are 2.653 de locuri la terapie intensivă și vreo 1.300 de ventilatoare, care se presupune că au crescut în 8 luni și că guvernanții anunțau în 1 octombrie că sunt ocupate doar jumătate din paturile din ATI, să vedem puțin cifrele. Același număr de circa 8.000 de internați care a îngrozit România în 7 octombrie a mai fost înregistrat în 5, 6 și 7 august. Doar că atunci nu a îngrozit pe nimeni. Cât despre morți, evident, numai de bine. Puțini au observat că numărul record de 82 de morți, are o notă: „Notă: Conform solicitării Ministerului Sănătății, a fost actualizată de către DSP Brăila situația deceselor aferente lunii august și lunii septembrie cu 17 cazuri identificate”. Adică numărul morților e, de fapt... 65. Spre comparație, în 1 septembrie aveam 60 de decese și totuși s-a mers înainte cu scenariul redeschiderii școlilor și cu cel al organizării alegerilor!
 

Cât e, totuși, halatul?
 

Să vedem, totuși, și ultimul raport publicat de Centrul Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) pentru perioada 28 septembrie - 4 octombrie. Teoretic și științific, dacă măsurile sunt argumentate de cifre și „sfaturile specialiștilor”, concluziile acestui raport ar trebui să stea la baza restricțiilor adoptate. Potrivit acestui raport, topul focarelor de Covid arată cam așa: pe primul loc centrele rezidențiale pentru copii și vârstnici, iar pe locul 2 unitățile medico-sanitare. Pe logica lor: „numărul de cazuri crește pentru că nu se respectă măsurile” înseamnă că în spitale și instituții ale statului nu se respectă regulile? Vai de mine, o fi plin de negaționiști în căminele de bătrâni și spitale?
Interesant e că în această listă nu apar nici bisericile, nici cinema­tografele, nici teatrele, iar HoReCa apare pe ultimul loc, cu un singur focar. Și totuși, cei care nu apar în listă au fost restricționați.

Orice minune ține 3 zile
 

În 5 octombrie 20-20, Comitetul Național pentru Situații de Ur­genţă a adoptat hotărârea cu numărul 47 „privind aprobarea listei țărilor/zonelor de risc epide­mio­logic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății pu­blice”. Pe scurt, cetățenii care sosesc din aproape 50 de țări (nu mai e pe regiuni ca înainte) intră în carantină 14 zile. Dar există și un „dar”: „Se exceptează de la mă­sura prevăzută la alin. (1), persoanele care sosesc în România din țările/zonele de risc epidemiologic ridicat, dacă rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) și prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național.
(3) Persoanele care sosesc în România din țările/zonele de risc epidemiologic ridicat prevăzute la alin. (1) și intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile, pot ieși din carantină după a 10 zi, dacă efectuează un test pentru SARS-CoV-2 în a 8 a zi de carantină, iar rezultatul acestuia este negativ și nu prezintă simptomatologie specifică”. Altfel spus, cei care vin cu test negativ nu prezintă risc 3 zile, din a 4-a zi, devin periculoși pentru ceilalți.

Și sfinții au Covid?
 

... dar nu la propriu, evident. Articolul 2 din celebra hotărâre inter­zice abuziv și discriminatoriu practic pelerinajele la Sf. Cuv. Parascheva și Sf. Dimitrie: „Organizarea de sărbători religioase este permisă numai cu participarea persoanele care au domiciliul sau reședința în localitatea unde se desfășoară activitatea, fără parti­ciparea persoanelor/pelerinilor din alte localități”. Practic, moaștele scoase la închinat de secole, mai ales în vremuri de răstriște, au devenit brusc „periculoase”. Mai mult, creștinii nu au voie să se atingă de raclă și nici să atingă hainele bolnavilor. De ce e discriminatoriu? Pentru că Iașiul nu e în izolare și e permisă intrarea cetățenilor cu orice alt scop în afară de a merge la Sf. Parascheva. Mai mult, cei care merg la Hram sunt legitimați!
„Nu se poate ușor trece cu vederea mâhnirea celor care constată că au libertatea de a veni la Iași pentru orice alt motiv, mai puțin pentru a participa la pelerinajul prilejuit de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva”, a comunicat arhie­pis­copia. Iar prof. Cătălin Raiu, expert OSCE în libertatea religioasă, a declarat marți că mă­sura de a inter­zice atingerea raclei cu moaște pentru pelerinii (rezidenți în Iași, conform noilor reguli sanitare) este „o intruziune în viața liturgică a Bisericii, unde niciun regim de­mocratic nu are căderea să intre sub nicio formă”. Dar na, drepturile și libertățile cetățenești sunt un „lux”. Ne spune prefectul de București: „Unii oameni invocă tot felul de drepturi, de la drepturi constitu­ționale, până la drepturi religioase și nu știu dacă asta e bine”. Clar nu e, domnule prefect. Așa e cu „ne­simțiții” care se cred în demo­crație! Amendați-i, serios!
 

Cum e cu păcănelele?
 

Comitetul pentru Situații de Urgență a capitalei a adoptat deja mai multe hotărâri privind restricțiile în baza unei adrese de la Direcția de Sănătate Publică. Culmea, prima adresă a DSP nu menționa sălile de jocuri de noroc, ci doar restaurantele, cafenelele și… procesiunile religioase. Ulterior a venit propunerea de interzicere a jocurilor de noroc și a cazinourilor pe raza municipiului București și a fost admisă, cu excepția pariurilor și loteriilor unde se eliberează bilet, cu res­pectarea regulilor de distanţare şi a măsurilor de siguranţă sanitară.
În schimb, la închiderea sălilor de spectacole și a teatrelor, care oricum funcționau la capacitate redusă, nu a cumpănit nimeni atâta timp. Au spus totuși în treacăt că „cultura e victimă colaterală”. Așa necivilizat să fie publicul de la teatru, să nu înțeleagă cum e cu spălatul pe mâini și masca?
Cei din industria HoReCa au pro­testat în stradă, căutând răspunsuri. În baza a ce li s-a restricționat din nou activitatea, condamnându-i la faliment și șomaj? Ne spune Instituția Prefectului Maramureș, într-o informare de presă: „Având în vedere interpretarea eronată apărută în spațiul public în privința Raportului săptămânal de supraveghere (21 septembrie - 4 octombrie), realizat de Institutul Național de Sănătate Publică, referitor la analiza unităților în care au fost confirmate cazuri de infectare cu noul coronavirus, inclusiv în domeniul HoReCa, suntem abilitați să facem următoarea precizare:
În cadrul analizei au fost incluse persoanele care, în anchetele epidemiologice, au declarat mediul în care s-au aflat în contact cu alte persoane confirmate pozitiv. Din acest punct de vedere, în cazul HoReCa, este vorba de persoane care au declarat că lucrează în industria ospitalității și au intrat în contact cu persoane care au fost confirmate pozitiv cu noul corona­virus. Precizăm faptul că această analiză nu este de natură a evalua riscul epidemiologic generat de activitatea HoReCa și nici diferen­țierea riscului în funcție de spațiul (închis sau în aer liber) în care se desfășoară activitatea”.
 

Maramureș plai cu flori și restricții
 

În 48 de ore de la adoptarea celebrei hotărâri, Comitetele județene pentru Situații de Urgență au primit ordin să se reu­nească și să adopte fiecare mă­suri. În Mara­mureș, de aceas­tă dată autoritățile nu au făcut exces de zel ca în primăvară.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență s-a reunit în ședință extraordinară și a aprobat, prin hotărâre, următoarele: Comitetele Locale pentru Situații de Urgență din unitățile administrativ-teritoriale Sighetu Marmației, Drago­mirești, Baia Sprie, Desești, Bo­g­dan Vodă și Ardusat vor trans­mite Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Maramureș, în termen de 24 de ore de la emiterea hotărârii, identificarea zonelor de risc și transmiterea de propuneri în conformitate cu Hotărârea CNSU nr. 47/2020 pentru diminuarea riscului de infectare cu SARS-CoV-2 la nivelul unităţii administrativ-teritoriale. O altă decizie luată este de funcționare a acti­vității restaurantelor, cafenelelor, baru­rilor (în interior și exterior la te­rase), dar și a operatorilor licențiați în domeniul jocurilor de noroc, în intervalul orar 7.00 - 21.00, în localitățile unde rata de incidenţă a cazurilor este egală sau mai mare de 1,5 la 1.000 de locuitori, a declarat președintele CJSU, prefectul Nicolae-Silviu Ungur.

Pentru a preveni, limita și combate pandemia cu SARS-CoV-2, auto­ritățile administrației publice locale din Boiu Mare și Vadu Izei își vor organiza programul de activitate în regim de muncă la domiciliu / telemuncă, respectiv prin asigurarea prezenței unui singur angajat în fiecare birou din instituție/asi­gurarea programului de activitate în două schimburi. De asemenea, s-a aprobat în perioada stării de alertă, în scopul prevenirii, limitării și combaterii pandemiei cu SARS-CoV-2, în­chi­derea la ora 8.00 dimineața, în ziua desfășurării competiției sportive a parcării pu­blice amplasate pe strada Dealul Florilor (deasupra stadionului „Viorel Mateianu”), respectiv închiderea cu două ore înainte de începerea meciurilor a Skate Park și a terenului viran împrejmuit din dreapta peluzei, de lângă strada Dealul Florilor, la toate compe­tițiile sportive care vor fi desfă­șu­rate pe stadionul „Viorel Ma­teianu” din Baia Mare, a mai precizat prefectul de Maramureș.
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș a aprobat în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 5.487/1.494/2020 pentru aprobarea măsurilor de or­­­ga­nizare a activității în cadrul uni­tăților/instituțiilor de învă­țământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, cu avizul Inspectoratului Școlar Județean Maramureș și Direcției de Sănătate Publică Ma­ra­mureș, scenariul de funcționare pentru fiecare unitate de învă­țământ, după cum urmează: șapte unități de învățământ care își vor desfășura activitățile școlare în scenariul 3, cu participarea tuturor preșcolarilor și elevilor la activități / lecții online - Școala Gimnazială Vadu Izei, Școala Gimnazială Desești, Școala Gimnazială Mara, Școala Primară Hărnicești, Liceul Tehnologic „Alexandru Filipașcu” Petrova, Liceul Tehnologic Poienile de Sub Munte și structura Grădinița cu Program Normal, Centru Poienile de sub Munte (motivele sunt evoluția situației epidemiologice, respectiv lucrările la infrastructura unităților de învățământ).
 

Poliția secretă a Covid-ului
 

Unde vom ajunge, nu se știe. Dar se știe cum: cu amenzi. Presa a anunțat că polițiști în civil vor efectua controale și-i vor amenda pe cei care nu respectă regulile anti COVID-19. Decizia a fost luată la nivel guvernamental pe motiv că s-a constatat că anumite grupuri se conformează regulilor doar în prezența forțelor de ordine.
Potrivit unor surse guvernamentale, în aceste operațiuni vor fi mobilizați 20% dintre polițiști.
De asemenea, s-a luat decizia înființării unui telverde la care poate fi sesizată de către cetățeni nerespectarea măsurilor sanitare. Mai mult, reclamanții pot trimite și materiale foto/video necesare pentru aplicarea de amenzi, des­chiderea de cercetări sau adop­tarea altor măsuri sancționatorii. Altfel spus, ne întoarcem la informator și delațiuni.
 

La doctor și la potică și nu mi-o aflat nimică
 

Și totuși, care e drumul corect? Clar cel democratic, al dialogului. Problema nu e adoptarea mă­surilor, ci modul de a le impune. Apropo, trei experți de talie mondială în boli infecțioase de la Harvard, Oxford și Stanford au inițiat și semnat o declarație privind modalitățile de protejare a populației de coronavirus.
Aceştia se pronunță împotrivă lockdown-ului și menținerii carantinei până la apariția unui vaccin, argumentând că „se va produce un rău ireparabil, iar cei mai săraci vor fi loviți în mod disproporționat de aceste mă­suri”. Scrisoarea des­chisă inițiată de cei trei experți a fost semnată deja de peste 1.600 oameni de știință din domeniul medical și peste 1.800 de practicieni me­dicali.
În această scri­soare, experții arată că: „Pe măsură ce crește imunitatea în rândul populației, riscul de infecție pentru membrii societății, inclusiv pentru cei vulnerabili, scade. Știm că toate populațiile globului vor atinge în cele din urmă imunitatea de turmă – i.e. punctul de la care rata de noi infectări este stabilă – și că asta poate fi ajutată (dar nu este dependentă) de un vaccin. Scopul nostru ar trebui, deci, să fie de a minimiza mortalitatea și răul social până când atingem imunitatea de grup. Cea mai înțele­gătoare abordare de a echilibra riscurile și beneficiile când vrei să atingi imunitatea de grup, este de a le permite acelora care au un risc minim de deces să trăiască în condiții normale pentru a-și clădi imunitatea în fața virusului prin infecția naturală și de a-i proteja pe cei care au riscul cel mai mare. Numim asta Protecția Concentrată.
A adopta măsuri pentru a-i proteja pe cei vulnerabili ar trebui să fie obiectivul principal al răspun­surilor în fața Covid-19. Pentru a da un exemplu, casele de bătrâni ar trebui să folosească personal care a dobândit imunitate și să facă frecvent teste PCR ale celorlalți membri și ai vizitatorilor. Rotația cadrelor ar trebui minimizată. Pensionarii ar trebui să primească bunurile de consum și alte obiecte esențiale acasă. Când este posibil, ar trebui să întâlnească membrii familiei afară, mai degrabă decât în casă. O listă completă și detaliată de măsuri, incluzând re­gulile în privința caselor în care trăiesc mai multe generații, poate fi implementată și este în abilitatea și capacitatea experților din domeniul sănătății publice. Cei care nu sunt vulnerabili ar trebui lăsați imediat să-și continue viața în mod normal.
Măsuri simple de igienă, precum spălatul mâinilor și a sta acasă când ești bolnav ar trebui practicate de toată lumea pentru a reduce pragul imunității de grup. Școlile și facultățile ar trebui des­chise pentru predarea față în față. Activitățile extracuriculare, ca sportul, ar trebui reluate. Adulții tineri cu risc scăzut ar trebui să lucreze normal, mai degrabă decât de acasă. Restaurantele și alte afaceri ar trebui deschise. Artele, muzica, sportul și alte activități culturale trebuie să continue. Oamenii care au un risc mai mare pot participa dacă doresc, în timp ce societatea ca tot se bucură de protecția oferită celor vulnerabili de cei care au construit imunitatea de grup”. Or fi și ăștia nega­ționiști?