Românii rămân proeuropeni convinși

A fost lansat Barometrul Securității Naționale, recent, de către Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” și Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică. Moderat de acad. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române, evenimentul a avut loc în Biblioteca Academiei Române, în prezența invitaților: Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naționale;  Constantin Ionescu, consilier de stat în cadrul Departamentului Securității Naționale; Dan Dungaciu, prof. univ. dr., director ISPRI; Darie Cristea, conf. univ. dr., director CCSL.

Barometrul Securității Naționale, ediția octombrie 2021, a fost realizat în cooperare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și analizează percepțiile românilor în ceea ce privește pandemia și problemele de securitate națională și globală. Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorilor şi nu reflectă neapărat opiniile Departamentului de Stat al SUA. Raportul este realizat prin grafice, din care redăm următoarele concluzii:
- Pandemia a accentuat decalajul dintre instituțiile care, în mod obișnuit, se bucură de foarte mare încredere din partea publicului (Armată, Biserică) și instituțiile politice.
- Uniunea Europeană și NATO beneficiază în continuare de multă încredere în rândul publicului din România, peste media europeană.
- Cele mai mari amenințări la adre­sa UE: criza economică, pandemia, migrația din afara UE, neînțe­legerile dintre unele țări membre.
- Cele mai mari amenințări la adresa României: criza economică, corupția, pandemia, incompetența clasei politice.
- Românii ar prefera să evite situația de a fi puși să aleagă între SUA și UE: 36,6% cred că România ar trebui să fie la fel de apropiată de SUA și UE, 24,5% mai apropiată de UE și doar 10,9% mai apropiată de SUA decât de UE. O proporție semnificativă, 27,7%, crede însă că România ar trebui să își vadă mai bine de propriile interese decât de aliații/ partenerii internaționali – aici este o zonă din care se pot recruta diferite tipuri de scepticism și atitudini antisistem.
- La Uniunea Europeană românii apreciază în primul rând libertatea de mișcare, investițiile și oportu­nitățile de locuri de muncă. La Statele Unite se apreciază mai ales investițiile, faptul că sunt cea mai puternică țară din sistemul in­ternațional și că oferă securitate militară aliaților.
- 49,1% dintre români consideră China o țară cu care nu trebuie să intrăm în conflict, pentru că este puternică și am avut mereu relații bune cu ea. Scoruri mult mai mici obțin variantele este o țară nedemocratică și periculoasă sau este prea departe ca să ne intereseze.
- Aproape jumătate din publicul nostru crede că este posibil să se ajungă în viitorul apropiat la război între China și SUA.
- Dacă așa ceva s-ar întâmpla, cei mai mulți români cred că ar trebui fie să rămânem neutri (40,5%), fie să facem și noi ce vor face alți aliați din NATO (42,6%).
- Aproape 30% dintre români cred că este posibil ca UE să dispară într-un viitor apropiat.
- Doar un sfert dintre români cred că NATO ar putea deveni pe viitor o alianță mai slabă și mai puțin importantă decât este azi. Cu toate acestea, 47% se tem că, în viitor, occidentalii vor lăsa estul Europei în sfera de influență a Rusiei.
- 38,5% dintre români consideră că retragerea SUA din Afganistan (august 2021) nu a fost un gest corect față de cei care au sprijinit America acolo în ultimii 20 de ani. 29,2% spun că oricum nu mai avea niciun rost ca armata americană să rămână acolo și 31% că nu au urmărit acest subiect în media.
- Deși părerile privind cum ar trebui să funcționeze pe viitor UE
sau despre relația României cu Bruxelles-ul sunt destul de împăr­țite, românii rămân proeuropeni convinși.

Sondajul a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Științe Politice și Rela­ții Internaționale (ISPRI) al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese în perioada 01 octombrie – 10 octombrie 2021.
Volumul eșantionului a fost de 1002 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neins­ti­tuționalizată, cu vârsta cuprinsă între 18 ani și +65 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3.1%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multistratificat, probabilistic.  Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat telefonic (CATI). Chestionarele au fost aplicate în toate județele României și în sectoarele municipiului București. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.