Românii din Ucraina, victime colaterale în războiul altora

Lecția de umanitate și solidaritate pe care România o dă de aproape un an, sprijinind refugiații din Ucraina, nu ajută prea mult comunitatea românească din țara vecină. La finele anului trecut, Rada Supremă a adoptat Legea privind minoritățile naționale din Ucraina, un proiect de lege controversat și antieuropean, promulgat mai apoi de președintele Zelenski. Replicile de la București au fost destul de dure, dar nu au avut deocamdată niciun rezultat. În schimb, șeful diplomației ungare a amenințat că țara sa va bloca sprijinul Ucrainei și a acuzat Ucraina de „atac antimaghiar grav, concentrat”.

Paradoxal, deși România a sprijinit masiv Ucraina încă din prima zi a conflictului cu Rusia și, deși sprijină parcursul european al țării vecine, care înseamnă printre altele și adoptarea unor norme și valori europene care privesc inclusiv drepturile mino­rităților etnice, situația românilor din Ucraina nu s-a îmbunătățit deloc, așa cum promitea preșe­dintele Zelenski în toamna acestui an în Parlamentul României. Ba mai mult, românii din Ucraina sunt victime colaterale într-un război care nu este al lor.
Concret, la finele anului trecut, a fost adoptată de către Rada Supremă a Ucrainei o Lege privind minoritățile națio­nale din Ucraina, o lege care încerca să blocheze ascensiunea și drepturile comunității ruse, în teorie. În practică, însă, îngrădește drepturile tuturor mino­rităților din Ucraina, inclusiv ale românilor și ale maghiarilor.
Altfel spus, tratamentul românilor din țara vecină rămâne la fel de discriminatoriu ca și înainte de războiul cu Rusia: este îngrădit accesul la învăță­mântul în limba maternă, sunt persecutați preoții care slujesc în limba română, este împiedicată exercitarea altor drepturi fundamentale.
Gestul autorităților ucrainene este cu atât mai neprietenos, cu cât România a fost, în ultimul an, statul european care a contribuit în mod semnificativ la facilitarea tranzitului a peste 3 milioane de refugiați, a asigurat tranzitul a milioane de tone de mărfuri prin frontierele terestre, asigură funcționarea celui mai mare hub umanitar și protecția a zeci de mii de refugiați ucraineni, la standarde de care nu beneficiază uneori nici cetățenii ro­­mâni, cum a explicat deputatul Adrian Cozma.

Evident, noua lege a minorităților naționale din Ucraina a generat nemulțumiri și reacții în România, ultima fiind cea a președintelui Iohannis. Președintele Klaus Iohannis, într-o discuție telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, i-a spus că „noua lege a minorităților naționale a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române”. Teoretic, președintele Zelenski a exprimat întreaga deschidere pentru identificarea de soluții, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleași drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România. Teoretic, deoarece în practică acest deziderat rămâne de ani buni doar un vis frumos.
Reacția oficială a Ministerului Afacerilor Externe a fost și mai acidă, principalul reproș fiind că legea a fost adoptată fără consultarea Comisiei de la Veneția. Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut, în 11 ianuarie 2023, o convorbire telefonică cu ministrul Afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba.
Discuția a avut loc în continuarea convorbirii telefonice a preșe­din­telui României, Klaus Iohannis, cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în 4 ianuarie 2023, în cursul căreia s-a convenit ca șefii diplomațiilor de la București și Kiev să poarte discuții pentru soluționarea problemelor semnalate de partea română referitoare la Legea privind minoritățile (comu­nitățile) naționale din Ucraina.
În urma discuției, cei doi miniștri au convenit lansarea unui proces de consultări cuprinzătoare privind aceste probleme, care să includă discuții la nivel de experți și o întâlnire, în perioada următoare, a celor doi miniștri ai afacerilor externe. De asemenea, cei doi miniștri au stabilit să rămână în contact constant, direct, pentru coordonarea procesului.
Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, în cadrul discuției, aspectele procedurale și de fond din Legea sus-menționată care au trezit preocuparea autorităților române și a reprezentanților comunității româ­nești și care au fost, de altfel, prezentate detaliat și argumentat în scrisoarea sa din decembrie 2022 către ministrul Dmytro Kuleba. A amintit dialogul intens avut cu partea ucraineană, inclusiv direct cu ministrul Dmytro Kuleba, pe acest subiect, pe tot parcursul anului trecut, și a solicitat întreprinderea de pași concreți pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor părții române. Totodată, în continuarea dis­cuțiilor anterioare cu șeful diplomației de la Kiev, a reiterat necesitatea recunoașterii, de către Ucraina, a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”.

Ameliorarea cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina, precum și a mecanismelor de implementare a acestuia, face parte dintre recomandările-cheie formulate de Comisia Europeană în Opinia sa din 17 iunie 2022, care a stat la baza acordării în beneficiul Ucrainei a statutului de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Astfel că, în război sau nu, Ucraina ar trebui să respecte aceste angajamente.

Dar salvarea pentru românii din Ucraina ar putea veni de această dată din... Ungaria, deoarece repre­zentanții țării vecine știu să apere mai ferm drepturile etnicilor lor decât autoritățile române. Cum maghiarii se numără printre cele mai importante minorități etnice din Ucraina, la conferința de presă susținută în pauza ședinței consiliului UE pentru afaceri externe, de la Bruxelles, Péter Szijjártó, şeful diplomaţiei ungare, a declarat că este inadmisibil ca directori de școli şi profesori de naționa­litate maghiară să fie concediați brusc (în Ucraina), în număr mare, fără nicio justificare, iar instituțiile să fie obligate la înlăturarea simbolurilor naționale maghiare. „Toate acestea sunt semne ale unui atac anti-maghiar grav, concentrat (...) Toate aceste lucruri sunt inacceptabile, iar în acest sens, măsuri ar trebui luate nu numai de către noi, maghiarii, ci şi de către Uniunea Europeană. Este inadmisibil să susții că aceasta este o problemă bilaterală”, a avertizat Péter Szijjártó.
Oficialul ungar a subliniat că, în calitatea sa de țară candidată la aderarea la UE, Ucraina trebuie să respecte regulile comunității, iar asigurarea drepturilor minori­tăților naționale este o valoare şi o obligație comună.

Rămâne de văzut ce pași va face România în apărarea drepturilor românilor din Ucraina. Vom lua măsuri sau vom abandona, încă o dată, comunitatea românească?