Românii din dreapta Tisei ignoraţi de ICR

Una dintre cele mai importante comunităţii româneşti din afara graniţelor-românii din dreapta Tisei-nu există pentru Capitală! Recent, Institutul Cultural Român a organizat  prima ediţie a Galei premiilor de excelenţă pentru etnicii români din comunităţile istorice. Niciun reprezentant al „Maramureşului mic” nu a fost invitat la eveniment.

 

La începutul acestei luni a avut loc la Bucureşti, prima ediţie a Galei premiilor de excelenţă pentru etnicii români din comunităţile istorice.  Aflat sub patronajul preşedintelui ICR, Radu Boroianu, evenimentul, care vizează recunoaşterea personalităţilor şi proiectelor marcante din comunităţile române şi de dincolo de graniţele ţării, din vecinătatea României şi Balcani, este organizat de ICR, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor şi Limba Română.

 

Au fost premiate personalităţi culturale, intelectuali de marcă, jurnalişti, tineri implicaţi în mod activ în mediul asociativ din comunităţile române şi din vecinătate, vârfuri ale comunităţilor române şi din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania şi Macedonia, lideri de asociaţii româneşti care militează pentru respectarea drepturilor comunităţilor române şi din afara hotarelor ţării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni. Distincţiile au fost stabilite de o comisie prezidată de acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi alcătuită din reputaţi specialişti pe problematica românilor de pretutindeni. Numai că, din lunga listă a premianţilor lipsesc cu desăvârşire reprezentanţii românilor din dreapta Tisei.

 

Această omisiune a generat revoltă şi un protest transmis academicianului Surdu de Asociaţia Morăriţa şi de preşedintele ONG-ului, Tiberiu Moraru în care se arată că: „Omiterea spaţiului Maramureşului Istoric din dreapta Tisei din Ucraina, o comunitate românească distinctivă, a liderilor românilor trăitori aici din analiza acestei comisii, dă un gust amar asupra  modului de lucru al „specialiştilor“ care au constituit comisia… O nefericită omisiune!

Cu zece zile în urmă, în localităţile româneşti din dreapta Tisei, în satul Biserica Albă, Apşa de Jos, Plăiuţ, Bouţu Mic, Strâmtura şi Apşa de Mijloc, a fost serbată Ziua Naţională a României, în prezenţa liderilor comunităţii celor peste cincizeci de mii de români din Maramureşul Voievodal din dreapta Tisei (Transcarpatia), a primarilor, preşedinţilor organizaţiilor neguvernamentale culturale, a elevilor, profesorilor şi directorilor şcolilor româneşti, a reprezentanţilor Consulatului General al României la Cernăuţi, ai Ambasadei României la Kiev, delegaţii din Bihor, Satu Mare, Baia Mare, Sighet etc., cei prezenţi la manifestări desfăşurând activităţi culturale care au durat trei zile (depuneri de coroane de flori la statuia domnitorului Ştefan cel Mare din Slatina, la statuia poetului naţional Mihai Eminescu din Biserica Albă, la mormântul lui Mihai Dan al lui Dumnezeu, din Apşa de Mijloc, unul din participanţii maramureşeni la Marea Unire în 1918, la Alba Iulia, apoi recepţia oficială oferită de doamna consul general dr. Eleonora Moldovan, un simpozion muzeal organizat de Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia).

Consider această comunitate istorică românească cea mai vie, cea mai dinamică şi mai ataşată de Patria mamă, maramureşenii din dreapta Tisei apărând, încă cu sufletul, vechiul hotar al Ţării…

 

Aceşti români au lideri care stau în faţă demni, atunci când e greu, în faţa autorităţilor statului ucrainean în care trăiesc, alteori ale statului român, atunci când bat drumul până la Cernăuţi pentru o viză de România, pe care o plătesc încă… 

Liderii românilor din comunitatea istorică maramureşeană sunt responsabili, editează ziare din fonduri proprii în folosul românilor, au inaugurat singurul muzeu românesc din Transcarpatia, organizează manifestări româneşti care păstrează limba, portul şi tradiţiile noastre, sunt harnici şi buni gospodari. Casele lor le întrec pe cele din Certeze şi Săpânţa! Participă în ţară la proiecte cu zeci de ediţii, la concursuri, festivaluri internaţionale (cel mai recent la Oradea, Festivalul – Concurs Naţional cu participare internaţională „Asta-i datina străveche“ – coordonatorul grupului de douăzeci şi cinci de colindători maramureşeni – elevi şi  dascăli – dr. Ion Botoţ). (...)

 

Să nu cunoască Domnia Voastră demersurile iniţiate de mai mulţi ani de reprezentanţii vrednici ai românilor maramureşeni din dreapta Tisei pentru recunoaşterea cetăţeniei române de către Statul Român? Cetăţenia românească pe care nu au pierdut-o niciodată, confirmată încă odată istoriei prin votul delegaţilor acestor teritorii care au întărit Marea Unire de la Alba Iulia… În ultimii ani, zeci de adrese au fost comunicate Academiei Române, istoricilor academiei şi marilor istorici ai neamului, pentru lămurirea acestei probleme de interes naţional…”.

 

În scrisoarea de protest, Tiberiu Moraru cere explicaţii şi scuze pentru această gravă omisiune şi, mai ales, repararea ei la următoarele ediţii ale Galei.

 

 

„Omiterea spaţiului Maramureşului Istoric din dreapta Tisei din Ucraina, o comunitate românească distinctivă, a liderilor românilor trăitori aici din analiza acestei comisii, dă un gust amar asupra  modului de lucru al «specialiştilor» care au constituit comisia…

O nefericită omisiune!”