România îngheţată şi roşie

Alegerile parlamentare au avut loc în 11 decembrie, într-o zi de duminică de iarnă rece, dar nu foarte rece. Înainte şi după alegeri, frigul polar, gerul au pus stăpânire pe ţară, dar în ziua alegerilor vremea a ţinut cu politicul oferind toate condiţiile pentru ca lumea să iasă la vot. Din păcate, nu a fost o prezenţă pe măsura aşteptărilor. Dacă în mod tradiţional cei de la ţară, din mediul rural, erau cei care ridicau procentele de prezenţă la urne, acum mediul urban a fost mai activ, ieşind să voteze. În urma votului a rezultat o Românie roşie precum o cireaşă cărnoasă din compotul dulce-acrişor al bunicii.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 7 şi erau aşteptaţi la urne peste 18 milioane de alegători, pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlament.

Au fost peste 6.400 de candidaţi ce au cerut votul pentru cele 448 de locuri în Camera Deputaţilor şi Senat: au fost organizate alegeri în 43 de circumscripţii electorale (judeţe).

Ziua lungă de duminică a început cu speranţe într-o prezenţă importantă la vot şi s-a încheiat cu ideea că românii sunt sătui de alegeri, de politică şi de politicieni. Poate prezenţa alegătorilor, destul de redusă, să fie receptată de cei care fac jocurile politice ca un semnal de alarmă pentru politica ultimilor ani.

În România au fost 18.626 de secţii de votare, 18.263.875 de persoane înscrise pe listele de votare, iar persoane care au votat au fost 7.212.022, adică un procent de 39,49 %. Pe listele suplimentare au fost înregistrate 346.620 de persoane, iar la urna mobilă au fost 55.320 de alegători.

În Maramureş au fost 435 de secţii de votare şi au fost aşteptaţi la urne 427.737 de persoane.

Dintre aceştia au votat 135.258 de persoane, 31,62%. În acest total sunt 6361 de persoane pe liste suplimentare şi 1420 pe listele urnei mobile.

După primele două zile ale alegerilor, în care s-a discutat cu multă emoţie, raţiunea a impus aşteptarea rezultatelor finale oficiale şi începerea procedurilor legale pentru formarea noului guvern şi desemnarea unui prim ministru.

Până la acest final fericit pentru România, putem să vă prezentăm rezultatele înregistrate la ora redactării materialului de faţă, respectiv centralizarea a peste 99,82 la sută dintre secţiile de votare. În paralel, a avut loc şi numărătoarea partidelor, o numărare de voturi finalizată mai repede ca cea venită pe filiera BEC. Între cele două numărători, în mod normal, nu există diferenţe.

În 2012, în Maramureş alegerile au fost câştigate de USL. Atunci alianţa între PSD şi PNL a obţinut trei mandate de senator şi şase de deputaţi.

Este un rezultat istoric pentru social-democraţi în nordul ţării. Niciodată PSD nu a câştigat alegerile în Maramureş şi, mai ales, la o diferenţă atât de mare.

Dacă privim rezultatele alegerilor putem trage câteva concluzii. PSD a reuşit un scor năucitor pentru o zonă în care liberalii erau la ei acasă, ceea ce înseamnă că, în timp, alegătorii maramureşeni şi mai ales cei băimăreni au migrat spre stânga social-democrată deoarece nu au văzut îmbunătăţirile promise de o dreaptă divizată şi fără lideri adevăraţi.

Campania electorală a PSD Maramureş a fost decentă şi a reuşit să ajungă în casele maramureşenilor pe toate canalele media şi din casă în casă.

Liberalii au crezut în faptul că băimărenii sunt, în general, votanţi de dreapta. Ceea ce a fost o judecată greşită. Cele mai multe voturi s-au dus spre Camera Deputaţilor unde Viorica Cherecheş a ridicat scorul prin notorietatea pe care o are. Dar atât.

După terminarea votului şi aflarea rezultatelor în filiala maramureşeană a PNL au început discuţiile, certurile şi acuzele. Liderul PNL Baia Mare a cerut demisia liderului filialei Mircea Dolha. Pe de altă parte, Dolha a sperat că la redistribuire va prinde mandatul izbăvitor. Dacă privim listele cu rezultate putem spune şi alte concluzii interesante.

În ceea ce priveşte prezenţa, au fost câteva localităţi în care prezenţa a fost peste 50% din numărul celor care votează.

La Ariniş cu 57,49%, Valea Chioarului cu 51,20%, Giuleşti cu 50,82%, în Ulmeni a fost 50,46% şi în Deseşti cu 50,15%. Este un top cinci al prezenţei în Maramureş.

Pentru Camera Deputaţilor avem următoarele date şi cifre:

În 57 de localităţi din Maramureş alegerile au fost câştigate de PSD.

În 10 localităţi PNL a fost pe primul loc: Bistra  -36,41%, Coaş - 54,36%, Coroieni - 58,24%, Deseşti -36,3%, Dumbrăviţa - 40,05%, Groşii Ţibleşului - 60,48%, Ocna Şugatag - 33,52%, Ruscova - 36,33%, Săpânţa - 46,74%, Şişeşti - 37,87%.

ALDE a câştigat în două localităţi: Bogdan Vodă - 43,08% şi Giuleşti - 67,48%.

UDMR şi-a adjudecat victoria în cele două localităţi cu populaţie preponderent maghiară: Câmplulung la Tisa - 65,93% şi Coltău - 58,04%.

Uniunea Ucrainienilor din România a câştigat la Rona de Sus cu 35,26%.

Cele mai mari scoruri au fost obţinute în Rozavlea, cu 76,13%  pentru PSD.

Groşi cu 60,48% pentru PNL şi Giuleşti cu 67,48% pentru ALDE.

PMP a avut cel mai bun scor în Dragomireşti - 41,9%.

La Senat lucrurile stau cam la fel, doar procentele sunt diferite.

Pentru Camera Superioară, PSD a obţinut cel mai bun rezultat în 60 de localităţi. PNL a câştigat în 10 UAT-uri: Bistra - 51.01, Călineşti - 30,41%, Coaş - 51,56%, Coroieni - 57,26%, Deseşti - 35,82%, Groşii Ţibleşului -60,32%, Ocna Şugatag - 32,45%, Poienile Izei - 37,47%, Ruscova - 48,54%, Săpânţa - 45,86%.

PMP în două localităţi: Ulmeni - 47,3%, Remetea Chioarului - 42,32%.

ALDE a câştigat în Bogdan Vodă cu 43,6% şi în Giuleşti cu 66,81%.

UDMR în Câmpulung la Tisa cu 65,79% şi Coltău cu 56,42%.

De remarcat că la Senat, în Baia Mare, USR este pe locul doi, după PSD, dar înaintea PNL.

Ce spun învingătorii

PSD Maramureş este câştigătorul alegerilor parlamentare din nordul ţării. Preşedintele filialei maramureşene a mulţumit alegătorilor maramureşeni şi a promis că programul de guvernare al PSD va fi respectat pentru mai binele maramureşenilor.

„Trebuie cu toţii, în primul rând, să mulţumim pentru fiecare vot exprimat, indiferent de opţiunea electorală. În ciuda vremii potrivnice sau a piedicilor puse de lipsa deszăpezirii în anumite zone, peste 130.000 de maramureşeni au fost prezenţi la urne. Sigur, am văzut multe opţiuni legate de această participare redusă la vot a maramureşenilor, care interpretează absenteismul ca un vot de blam dat întregii clase politice. Parţial, trebuie să fiu de acord. În acelaşi timp, având în vedere că eu cunosc personal Maramureşul şi tocmai pentru că am fost prezent în ultimii patru ani de atâtea ori în fiecare localitate din judeţ, ştiu de la prima mână cât de mulţi maramureşeni sunt, de fapt, plecaţi în străinătate, pentru a munci cinstit şi a câştiga un trai mai bun pentru familiile lor. Asta, mai mult decât orice este explicaţia procentului redus de prezenţă la vot în Maramureş.

Procentul de peste 40% pentru PSD în Maramureş, un vot de încredere de care Partidul Social-Democrat nu a mai beneficiat în această parte a ţării, poartă o imensă responsabilitate. Oamenii ne-au transferat încrederea lor şi au nevoie de rezultate imediate în administraţie şi, mai ales, în atitudinea politicienilor. PSD are astăzi majoritatea primarilor din judeţ, preşedintele Consiliului Judeţean, majoritatea parlamentarilor şi sperăm ca, în câteva zile, să avem şi guvernarea. Din acel moment nu mai avem nicio scuză, iar angajamentul nostru de a pune în practică Programul de Guvernare al PSD propus în campania electorală va fi total. Vom răsplăti încrederea maramureşenilor cu multă muncă, seriozitate şi devotament. Mulţumim, Maramureş!”, a spus Gabriel Zetea.

Când am putea avea noul guvern

Noul Guvern şi-ar putea începe mandatul cel mai devreme pe 30 decembrie 2016 şi cel mai târziu după data de 3 ianuarie 2017.

Dacă premierul desemnat de preşedintele Klaus Iohannis, în urma consultării

cu partidele, îşi alege echipa rapid şi noul Cabinet este votat de Parlament, noul Guvern va depune jurământul pe 30 decembrie.

Însă, dacă alegerile vor dura mai mult atunci noul Guvern îşi va începe mandatul după data de 3 ianuarie, adică în prima săptămână din noul an.

În urma alegerilor parlamentare, Maramureşul va fi reprezentat de 10 parlamentari.

Senat:

PSD: Sorina Pintea

PMP: Covaciu Severica, Iustin Talpoş

Camera Deputaţilor:

PSD: Gheorghe Şimon, Sorin Bota, Călin Matei

PNL: Viorica Cherecheş

PMP: Adrian Todoran

USR: Vlas Durus

UDMR: APJOK Norbert.