România educată, scandalizată de legile educației

După o lună și jumătate de dezbateri, în 24 august, consultările publice pe tema noilor legi ale Educației s-au încheiat! * Controversele însă continuă. * Oficial, au fost înregistrate peste 2000 de propuneri de modificare a pachetelor legislative, însă tot mai multe voci susțin că legile ar trebuie retrase, iar ministrul Educației demis * Mediul universitar se plânge că nu a fost consultat în niciun fel * Iar printr-o scrisoare deschisă semnată de peste 100 de intelectuali, se cere reformarea reală a sistemului de educație și modificarea substanțială a Legii * Ce se va întâmpla cu sistemul de educație din România? * Cât de „educată” va fi „România educată” dacă uniformizăm și standardizăm testarea și reducem importanța examenelor de maturitate? Cui servește această reformă?  

Ceea ce trebuia să fie adevărată reformă a educației devine, încet dar sigur, un adevărat fiasco, care a generat un val de obiecții, controverse și nemulțumiri fără precedent. În plină vacanță, Ministerul Educației a lansat proiectele de legi ale Educației care aveau menirea de a transpune, teoretic, în practică, obiectivele proiectului „România educată”. După o lună și jumătate de consultări mai mult sau mai puțin formale, dezbaterile s-au încheiat fără nicio concluzie. Ministrul Educației a anunțat că au fost transmise până acum peste 2000 de propuneri de modificare a legilor și a anunțat, recent, că, până la sfârșitul acestui an, proiectele vor fi adoptate: „După ce le vom integra și vom înainta Guvernului, spre analiză și adoptare, după ce vor fi adoptate în Guvern, ele vor fi trimise în Parlament și vor urma o procedură pe care Parlamentul o va decide. Important este ca ele să fie adoptate în acest an calendaristic”.
Planurile Ministerului sunt ca, din anul școlar viitor, 2023-2024, o parte dintre prevederi să intre deja în vigoare, implementarea integrală fiind prevăzută până în 2027. Însă, planurile specialiștilor din sistem nu coincid cu cele ale ministrului. Prin diferite petiții, se cere prelungirea perioadei de consultare sau chiar retragerea legilor și demiterea ministrului Educației.
Unul dintre cele mai contestate aspecte din noua Lege a Educației pentru Învățământul Superior este faptul că CNCTADU, organismul care avea până acum atribuția de a verifica dacă o lucrare de doctorat a fost sau nu plagiată, „dispare” practic din noul proiect legislativ.
Responsabilitatea verificării doctoratelor va fi transferată aproape exclusiv Comisiilor de Etică ale universităților. În paralel, vor fi înființate totuși alte două structuri: Comisia Națională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU) și Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU). Reorganizarea CNCTADU - aşa cum a fost denumită de către reprezentanții Guvernului - vine la pachet cu posibilitatea renunțării la titlul de doctor, „prin act unilateral de voinţă” şi cu prescrierea faptei după o perioadă de trei ani.
Însă, lista problemelor nu se oprește aici. Specialiștii se plâng că noile legi nu au coerență, că uniformizează și discriminează elevii și, în loc să facă România mai educată, vor avea un efect invers.

Recent, peste 100 de intelectuali din țară au adresat o scrisoare ministrului Educației, Sorin Câmpeanu, în care arată neajunsurile acestor legi: „Suntem conștienți de necesitatea unor intervenții în sistemul național de învățământ preuniversitar, înțelepte, fundamentate, adaptate cerințelor prezentului și realității specifice. Ca atare, apreciem preocuparea manifestată de a îmbunătăți, organizațional și func­țional, cadrul de desfășurare a educației.

În același timp, ne exprimăm, dintru început, rezerva față de abordarea eclectică ilustrată cu prisosință de fundamentările și de prevederile proiectelor de lege. Considerăm că împrumutul de idei este benefic atât timp cât acestea sunt cuplate realităților societății românești. Aceste realități trebuie cunoscute în amănunt, în așa fel încât să poată determina valabilitatea și aplicabilitatea lor, respectiv validarea rezultatelor așteptate.
În acest context, surprindem modificări substanțiale aduse examenelor naționale (evaluarea na­țională și bacalaureat) și ne exprimăm îngrijorarea față de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale în­vă­ță­mân­tului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice. Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor și chiar la adresa dimensiunii morale a personalității acestora. Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă po­tențialul pe parcursul anilor de studiu și determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potențialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligența, va eroda caracterul și voința elevilor, va împiedica însușirea cunoștințelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea și exersarea funcțiilor gândirii, libertatea de gândire și de acțiune, creativitatea și spontaneitatea.
Considerăm că examenul la limba și literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor. Susținem o educație care acordă atenție valorilor culturale specifice poporului român, după cum se statuează în principiile care guvernează sistemul educațional («prin­cipiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român»), de aceea semnalăm că este necesar ca limba și literatura român[ să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru și de o evaluare adecvată.
Proiectul de lege acordă o mare atenție filierei profesionale. Totuși, considerăm că este necesară de­mar­cația netă între cele trei filiere (teoretică, vocațională, profesională) și, așa cum sunt prevăzute dife­ren­țe structurale și or­ganizaționale (curriculum, programă, plan-cadru etc), trebuie să existe și di­ferențe de evaluare. Altfel, existența însăși a specializării în timpul studiilor liceale va apărea ca inutilă. Totodată, ar apărea consecințe negative greu de estimat, odată ce am nivela în jos standardele de calitate. România de mâine își pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiștii (...)
De asemenea, domnule Ministru, vă supunem atenției câteva întrebări:
Schimbările propuse se fundamentează pe un studiu de impact, care a cercetat efectele pozitive și eventuale efecte negative ale noii legi?
Ce anume a împiedicat corelarea dintre valorile, reperele și principiile declarate pentru ghidarea reformelor propuse și proiectele de lege în sine?
Având în vedere modalitatea de evaluare la examenele naționale, coroborată cu alte demersuri, precum eliminarea tezelor sau împărțirea anului școlar în module, cum putem avea certitudinea că cei ce au lucrat la această inițiativă de reformă au înțeles sensul și finalitățile educației?
Care va fi motivația de a învăța a elevilor, în condițiile intenției de uniformizare a testelor, independent de filieră și profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivației, a voinței, ca și pe acela al menținerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?
Profilul real va beneficia de întrebări de matematică accesibile și profilului uman, ca și filierei profesionale? De ce mai există, spre exemplu, specialitatea matematică-informatică, dacă examenele la specialitate nu mai sunt obligatorii?
Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă? Cu ce îl ajută un asemenea certificat, în condițiile în care este de așteptat ca marile universități să își organizeze propriul examen, bacalaureatul pierzându-și credibilitatea?
Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, științe, istorie, geografie, științe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor și profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?
Vor exista platforme online și cărți cu teste grilă similare celor destinate obținerii permisului de conducere?
Cât de jos se va coborî nivelul cunoștințelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferențiate în funcție de filieră, să poată fi susținut și de elevii de liceu teoretic, dar și de cei de școală profesională?
Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obținerii unui certificat/ atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?
Proiectul de lege are numeroase prevederi pentru elevii de profesională, ca și pentru «elevii capabili de excelență». Cum putem evita polarizarea învățământului românesc, având grijă de dezvoltarea plenară a tuturor elevilor, respectându-le individualitatea și oferindu-le tuturor un cadru stimulativ și performant?
Care este legătura preconizată dintre bacalaureat și învățământul superior?

Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației pre­zidențiale, vă rugăm să ve­gheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare, până când se vor epuiza implicarea și consultarea entităților din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învățământul superior, cât și pentru cel preuniversitar.
De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul edu­cației românești”.
Printre semnatari se numără: Gabriel Liiceanu – filosof, Nicolae Manolescu – critic literar, Mihai Maci – lector univ. dr., Universitatea din Oradea, Mircea Miclea – prof. univ. dr., Universitatea „Babeș Bolyai”, Cluj, Antonio Momoc – decan, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, UB, Andrei Oișteanu – cercetător, istoric al mentalităților, scriitor; Horea Paștină – pictor, Mircea Platon – istoric, eseist; Cristian Preda – decan FSP, Universitatea din București etc.

De asemenea, o petiție care solicită retragerea proiectelor legislative și demiterea de urgență a ministrului Educației are peste 30.000 de susținători. În petiție se arată că: „Retragerea acestor proiecte de lege trebuie să se întâmple de îndată, pentru că ele conțin o serie de prevederi grave, de natură să întoarcă sistemul românesc de învățământ în vremuri de tristă amintire. Dacă vor fi adoptate și aplicate, aceste proiecte de legi vor fi o sursă importantă de inegalități, de dis­criminare și de suferință în societate, pentru că ele nu sunt animate de interesul superior al copilului și de preocuparea pentru crearea unei societăți mai drepte și mai echitabile”. Documentul prezintă și 10 argumente pentru retragerea pachetului legislativ:
„1. Aceste proiecte de legi sunt lipsite de viziune și de coerență. Ele se îndepărtează deliberat de spiritul programului prezidențial «România educată» și se propun ca o colecție de măsuri administrative care creează haos și blocaje în sistemul de învățământ.
2. Proiectele de lege au fost elaborate fără consultarea experților în educație din marile universități românești.
3. Consultările în jurul lor au fost realizate premeditat în perioada vacanței și a concediilor legale de odihnă ale profesorilor, cercetătorilor și elevilor, afectând în acest fel drepturile sociale stabilite prin lege ale acestor categorii sociale.
4. Durata consultărilor a fost disprețuitor de scurtă pentru a permite un veritabil dialog social și profesional în jurul unor proiecte care riscă să afecteze viața întregii societăți pe o durată foarte îndelungată.
5. Consultările s-au făcut în medii controlate, politizate, cu parteneri agreați de ministru, din care au fost excluse opiniile critice la adresa proiectelor. Atunci când ele au fost totuși exprimate, au fost tratate cu ironie, aroganță și dispreț de către ministru, umilind partenerii de dialog social.
6. La solicitarea societății civile de a prelungi durata consultărilor pentru a permite realizarea unor dezbateri autentice și constructive, ministrul Sorin Cîmpeanu a răspuns pe un ton agresiv, amintind de vremurile staliniste, reducând demersul civic la eticheta «grup de interese» și pe semnatari la o minoritate insignifiantă, formată din zecimale.
7. Proiectele de lege, care sunt o colecție nesfârșită de măsuri administrative, conțin numeroase prevederi haotice care, puse în aplicare, vor crea blocaje în sistemul școlar, forțând astfel încă din prima clipă adoptarea de amendamente la aceste legi.
8. Proiectele nu respectă interesul superior al copiilor și nu încurajează tinerii absolvenți să se orienteze spre cariera didactică; dimpotrivă – prin protejarea și privilegierea unei minorități fidele politic – produc inegalități și discriminări, contravenind în acest fel tuturor principiilor actuale ale unei educații bazate pe egalitatea de șanse.
9. Proiectele de legi sunt un grav atentat la integritatea academică, deoarece creează veritabile scuturi de protecție pentru fraudatori și plagiatori, în dispreț pentru cele mai elementare reguli de etică universitară.
10. Proiectele de legi privilegiază crearea unei oligarhii academico-politice, oferind rectorilor o putere discreționară în universități și acces nelimitat la resursele materiale, financiare și simbolice ale universităților”.

Și PSD critică proiectele de lege. Deputatul Gheorghe Șimon arată că: „PSD consideră că, atunci când legea va ajunge în Parlament, trebuie asigurată o dezbatere cât mai amplă în care să se țină cont de observațiile venite dinspre societatea civilă. Vor trebui luate în discuție și analizate atât punctele de vedere exprimate de intelectuali, dar și ale unor organisme mai apropiate de acest domeniu, respectiv asociațiile elevilor și părinților”, a subliniat Gheorghe Șimon, deputat PSD de Maramureș. În acest context, a fost deja formată o comisie de lucru la nivelul PSD care va analiza și propune soluții pertinente și viabile.
Vom reveni.