Romaltyn vinde 49% din acţiuni

Fribourg Investments, fondul de investiţii controlat de omul de afaceri Ion Sturza, a preluat 49% din capitalul social al companiei Romaltyn Limited, care deţine fabrica de exploatare minieră din Baia Mare. Fribourg Investments a preluat şi controlul operaţional al proiectului de reciclare a deşeurilor miniere. Aşa începe un comunicat de presă sec al societăţii Romaltyn Limited.

Un anunţ oarecum surprinzător, într-o perioadă în care nu s-a mai vorbit nimic de „fabrica de aur”. Încercăm pe scurt să reamintim povestea Romaltyn, fostă Aurul, sau Allied Deals.

Pe la jumătatea anilor ’90, Compania Remin a semnat actele de înfiinţare a SC Aurul SA, o asociere între Remin şi australienii de la Allied Deals. Rezultatul a fost o uzină de retratare a sterilelor din iazurile de decantare aflate în jurul Băii Mari şi din judeţ.

Afacerea părea a fi profitabilă, mai ales că urma să dispară una din sursele majore de poluare a zonei Baia Mare, iazurile de decantare. Uzina de tratare a sterilelor folosea în procesul tehnologic cianura, o substanţă comună, folosită de zeci de ani în toate Flotaţiile maramureşene. Nimic nou. Australienii au pornit exploatarea iazului de la Meda. În anul 2000 a avut loc celebrul accident ecologic prin ruperea iazului şi deversarea de apă cu cianură în toate râurile şi fluviile de prin zonă. Este greu de spus cât adevăr şi câtă intoxicare a fost în jurul subiectului. Anii au trecut, iar Aurul a decăzut, australienii au plecat şi nimeni nu a mai auzit de ei. După o perioadă de trei-patru ani, uzina este cumpărată, trecută prin mai mulţi proprietari din spaţiul ex-sovietic şi rusesc.

SC Romaltyn a dorit să ducă proiectul mai departe, dar disputele pe probleme de mediu au blocat activitatea. Aşa, Baia Mare a rămas şi cu uzina de retratare, şi cu iazurile de decantare. Iar piritele arsenioase stau, efectiv, la marginea drumului. Evident, lucrurile nu stau chiar aşa de simplu, toată această poveste este legată de interese obscure pentru terenuri, zone, materiale, oameni de afaceri şi politicienii au gestionat prost o situaţie în defavoarea băimărenilor. Acum a venit un om de afaceri din Republica Moldova, Ion Sturza. 

Activitatea efectivă se va derula pe o perioadă de aproximativ 5 ani şi include eliminarea a 8,5 milioane de tone de deşeuri miniere prin reluarea activităţii de retratare a sterilului minier, recuperarea metalelor neferoase -aur şi argint- şi reabilitarea ecologică a suprafeţei de aproximativ 165 ha din regiunea Baia Mare.

Pentru repornirea activităţii Romaltyn, programată în trimestrul patru al anului 2013, sunt necesare investiţii totale de peste 40 de milioane de USD, care acoperă retehnologizarea completă a uzinei, înlocuirea circuitului de conducte, finalizarea staţiei de tratare a apei la iazul de decantare, refacerea izolaţiei lacului de decantare şi amenajarea unor noi buzunare de retenţie etc. Parte din acestea au fost efectuate în perioada 2007-2012. Pentru etapa de pregătire a operaţiunilor se estimează angajarea a aproximativ 150 de persoane, urmând ca atunci când proiectul va fi funcţional să fie administrat de aproximativ 200 de persoane.

Funcţionarea fabricii Romaltyn va fi monitorizată permanent din perspectivă tehnologică şi a parametrilor de mediu, care vor fi măsuraţi şi comunicaţi în timp real. Investiţiile făcute în noua linie de retratare asigură un control riguros al riscurilor, valoarea parametrilor de mediu înscriindu-se sub limitele prescrise de reglementările europene şi cele naţionale. După finalizarea proiectului, vor fi reabilitate ecologic integral suprafeţele pe care se află astăzi deşeurile miniere.

„Ne dorim să facem din acest proiect un pilot de bună practică în domeniul reciclării de deşeuri miniere şi al reabilitării ecologice, tocmai pentru că preluăm un istoric problematic. Activitatea Romaltyn rezolvă o problemă existentă – deşeurile depozitate sunt o sursă de poluare gravă – şi deschide oportunităţi de revitalizare a mai multor companii din Baia Mare. Partenerii noştri vor fi, în majoritate, companii româneşti din regiune.“ - Ion Sturza.

„Am deschis căi de colaborare şi cooperare cu autorităţile şi firmele locale, cu toţi cei interesaţi şi sperăm să acţionăm ca un catalizator pentru dezvoltarea unor proiecte locale de impact. Pe întreaga derulare a proiectului vom contribui, la un prim calcul, cu aproximativ 18 milioane de dolari sub forma diverselor taxe şi redevenţe, care vor fi o resursă de dezvoltare a zonei, puternic afectată de închiderea minelor şi de condiţiile economice dificile din ultimii ani” a adăugat Sturza.

Managementul proiectului este asigurat de Sergiu Chircă, de pe poziţia de administrator al companiei Romaltyn şi, în acelaşi timp, CEO al afacerilor fondului Fribourg Investments în România. Activitatea Romaltyn va fi coordonată de un Consiliu Director format din cinci persoane, doi dintre acţionarii proiectului (Kenes Rakishev şi Ion Sturza) şi trei directori independenţi (Nurlan Abduov, antreprenor kazah, Dan Pascariu, cunoscut bancher român, Preşedintele Consiliului de Supraveghere a UniCredit Ţiriac Bank şi a altor companii internaţionale, şi Bogdan Popescu, cunoscut expert internaţional în resurse minerale).

Cine este Ion Sturza?

Ion Sturza are o avere estimată la 95 de milioane de Euro. Notorietatea lui Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova la sfârşitul anilor ’90, a crescut în 2007, după vânzarea pachetului majoritar din Rompetrol către KazMunaiGaz. De asemenea, Sturza este perceput ca un apropiat al lui Dinu Patriciu. Omul de afaceri din Republica Moldova a devenit şi director al fondului de investiţii GreenLight Invest. Cea mai vizibilă investiţie a fondului este site-ul de comerţ electronic Elefant.ro. Fondul a demarat un proiect de parc tehnologic la Cluj-Napoca, Liberty Center, care va atrage investiţii de peste 20 de milioane de euro. Sturza a anunţat încă de anul trecut că în acest an pregăteşte un proiect industrial la Baia Mare. Sturza a fost acuzat că a sprijinit ideea privatizării avioanelor TU 154B prin negocieri directe şi a permis Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, subordonat lui, să efectueze operaţiunea ilegală de comercializare a avioanelor respective, una dintre cele mai scandaloase afaceri, relatate pe larg la momentul respectiv de presă. De altfel, mandatul scurt a lui Sturza a fost presărat cu mai multe crize şi scandaluri.

Povestea mandatului său a început la 1 februarie 1999, când demisionează în mod neaşteptat din funcţia de prim-ministru Ion Ciubuc şi pleacă de la putere primul guvern instalat de Coaliţia de centru dreapta - Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR). La 19 februarie 1999, omul de afaceri Ion Sturza, pe atunci vicepremier şi ministru al economiei în cabinetul Ciubuc, este desemnat pentru funcţia de premier de către preşedintele Petru Lucinschi, în virtutea unor disensiuni interne în ADR. În perioada guvernului Sturza, Republica Moldova a trecut printr-o cumplită criză energetică, din cauza insolvabilităţii.

Criticile la adresa guvernului

Sturza au fost multe, a avut o bună imagine mai mult în exterior. La 5 noiembrie 1999, o nouă majoritate parlamentară constituită din comunişti, creştin-democraţi şi independenţi desprinşi de formaţiunile de centru-dreapta - votează împotriva privatizării mai multor întreprinderi din industria vinului şi tutunului, contrar condiţiilor puse de organismele financiar-bancare internaţionale. FMI, Banca Mondială şi ceilalţi creditori anunţă suspendarea finanţării Republicii Moldova. La 9 noiembrie 1999, aceeaşi nouă majoritate votează cu 58 de voturi pentru demiterea guvernului Sturza.