„Revoluția deșeurilor” din Asuaju de Sus

Proiectul platformei temporare de deșeuri din Asuaju de Sus a „murit”, înainte să se nască I Protestele constante ale localnicilor și reprezentanților din localitățile limitrofe au determinat, săptămâna trecută, Consiliul Local Asuaju de Sus să adopte o hotărâre, în unanimitate, prin care renunță la disponibilitatea de a oferi Consiliului Județean 5 hectare de teren pentru acest proiect I Primarul comunei, Vasile Boitor, a înștiințat deja Consiliul Județean că oferta nu mai este valabilă și arată că, în cazul în care se va ajunge la expropriere, își rezervă dreptul de a acționa în instanță. 

Costuri mai mari de salubrizare și transport, proteste, blocade, so­luții care cad, una după alta, ca într-un domino, sub presiunea publică. Pe scurt, problema deșeurilor din județul nostru se acutizează, iar presiunea de pe umerii administrației județene e tot mai mare. După ce, vreme de 12 ani, problema gestiunii deșeurilor a fost „băgată sub preș” de ad­ministrațiile județene care s-au perindat la conducere, fiind amâ­nată și răsamânată din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, acum efectele acestor tergiversări și nerezolvări ne-au ajuns din urmă și duhnesc. Rău. Plătim, la propriu, neputința rezolvării acestei probleme grave.
Cele șase rampe de deșeuri din județ au fost închise, treptat, începând cu anul 2014, iar noul centru de la Sârbi, construit în cadrul celui mai mare și mai scump proiect al județului - „Sistem de Management Integrat al Deșeu­rilor în județul Maramureș” -  ar fi trebuit să preia gunoiul din județ, de anul trecut. Acest lucru nu a fost posibil, din cauza alunecărilor de teren din zonă. Astfel că acum Maramureșul nu mai are niciun depozit de deșeuri. Temporar, s-a luat decizia transportării în jude­țele limitrofe, dar costurile sunt foarte mari.
Pe lângă cheltuielile legate de transport, Oradea, de exemplu, a decis, la începutul acestui an, impunerea unei taxe suplimentare pentru județele care își duc deșeurile în centrul lor. Însă, chiar și așa, este o opțiune temporară, pentru că și locația din Oradea se umple treptat, momentan deșeurile fiind depuse în cea de-a patra celulă, din cele șase existente. Așa că, „fiecare cu gunoiul lui”, pe românește.

Revenind însă la problema Ma­ramu­reșului, președintele CJ, Ionel Bogdan, a anunțat, imediat după preluarea mandatului, că soluția pe termen scurt ar putea fi amenajarea unei platforme temporare, auto­rizate, care să fie folosită până cel târziu în 2023, când trebuie fina­lizat centrul din Sârbi. Nefinalizarea centrului din Sârbi până la acest termen ar însemna nu doar restituirea banilor - circa 100 de milioane de euro, sumă care ar fali­menta practic județul, ci și inter­dicția de a mai accesa fonduri europene pe o perioadă de cinci ani.
Astfel că s-au căutat locații. O pri­mă variantă serioasă a fost Șom­cuta Mare. Însă, din cauza pre­siunii publice, autoritățile locale au renunțat la proiect. Ulterior, Consiliul Județean a reluat „căutările”, trimițând o adresă către toate uni­tățile administrativ-teritoriale din județ, prin care li se cere să identifice un teren de circa 5 hectare pentru amenajarea acestei platforme temporare, pe o perioadă de maximum trei ani. La final, de­șeurile urmau să fie relocate la Sârbi, iar terenul ecologizat. Au răspuns adresei, doar vreo trei pri­mării din județ. Una dintre ele fiind Asuaju de Sus. Însă, chiar din faza incipientă, subiectul a inflamat localnicii și a generat un protest în toată regula în ziua vizi­tei președintelui CJ Ionel Bogdan și a vicepreședintelui Radu Tru­fan la Primăria Asuaju de Sus.  
„Filmul evenimentelor” este explicat cronologic, într-o adresă pos­tată săptămâna trecută, de primarul Vasile Boitor, pe pagina de socializare a Primăriei Asuaju de Sus: „având în vedere discuțiile intense din ultimele 10 zile de pe rețelele de socializare purtate de unii cetățeni ai comunei (precum și din diaspora) referitor la acea platformă temporară de depozitare a deșeurilor menajere (nu groapă de gunoi!) simt nevoia să clarific unele aspecte punctuale referitoare la această problemă:
Prin urmare, am să detaliez și să explic firul evenimentelor legate de acest caz.

1 După cum știți, județul Maramureș se confruntă cu o problemă gravă, în ceea ce privește gestiunea și depozitarea deșeurilor, toate platformele existente fiind închise. Astfel, până la finalizarea Centrului de la Sârbi - cel târziu în 2023, Consiliul Județean trebuie să construiască o platformă temporară, care să obțină avizele legale. Acum, deșeu­rile sunt transportate în alte județe, ceea ce presupune pe de o parte costuri foarte ridicate - care se regăsesc în taxele de salubrizare - pe de altă parte, contractul cu Oradea (de exemplu) expiră la sfârșitul acestei luni.  
Astfel, în data de 18.02.2021, Consiliul Județean Maramureș a trimis către toate UAT-urile din județ adresa nr. 3229/382/152, prin care ni se solicită să iden­tificăm o suprafață de aproximativ 3 - 5 hectare de teren situat la mi­ni­mum 1.000 de metri de ultima casă de locuit, pentru amenajarea acestei platforme temporare de depozitare a deșeurilor.
Ea urmează să fie folosită maximum trei ani, până la terminarea lucrărilor de consolidare a centrului de la Fărcașa - Sârbi, urmând ca după acești maximum trei ani, conform prevederilor legale în vigoare, toate aceste deșeuri să fie relocate, transportate la stația Fărcașa, iar terenul să fie ecologizat, adus la forma inițială și redat în circuitul agricol (anexez și adresa CJ MM).
2Urmare a acestei adrese, am răspuns solicitării Consiliului Județean Maramureș (d-lui preșe­dinte Ionel Bogdan) că noi am identificat o locație, pe o pășune în suprafață de aproximativ 190 ha, care considerăm că ar îndeplini condiția să fie la o distanță mai mare de 1.000 de metri față de ultima casă  de locuit, dar am solicitat să trimită o echipă de experți pentru a vedea la fața locului dacă locația corespunde într-adevăr distanței prevăzute, precum și dacă îndeplinește și celelalte condiții prevăzute de Mediu, precum și studiile hidro privind pânza frea­tică (răspuns favorabil au dat și Primăria Băița de sub Codru, precum și Primăria orașului Ulmeni, pentru a oferi locația pentru amenajarea acestei platforme temporare).

3În urma răspunsului transmis către CJ MM, președintele Ionel Bogdan a trimis la fața locului o echipă de specialiști pentru a face o analiză. În urma cercetărilor făcute, specialiștii au spus că locația este bună, corespunde din toate punctele de vedere cerințelor din legislația în vigoare și, în plus, costurile pentru amenajarea platformei vor fi reduse mult, întrucât trebuie să construiască un drum de acces de doar 3,5 - 4 kilometri de la DJ 193 E spre serpentină în sus (cum cunosc localnicii), iar deasupra există o linie de înaltă tensiune care traversează această pășune și trebuie doar făcut un post Trafo și aproximativ 10 stâlpi pentru asigurarea iluminatului.

4În urma răspunsului dat de CJ MM, potrivit căruia locația corespunde, în prima ședință de Consiliu Local, la punctul Diverse, am înștiințat despre adresele pri­mite.
NU este adevărat ceea ce postează unii și anume că nu am informat consilierii PNL și USR, pentru că toți consilierii au fost prezenți.
Într-adevăr, consilierii PNL și USR au fost nemulțumiți că nu i-am informat când a venit adresa. Le-am explicat clar faptul că, de la momentul în care am primit adresa, nu am avut vreo ședință de Consiliu Local ca să pot să-i informez, asta pe de o parte. Pe de altă parte, această adresă este una instituțională, trimisă către toate primăriile din județ și a avut doar un rol informal. Și am mai spus că, dacă locația  nu corespundea din punct de vedere tehnic și legal, discuția era inutilă, ea se oprea în acel moment și nu mai era cazul să informez Consiliul Local. Doar după luarea unei hotărâri de către CJ MM am considerat că trebuie să parcurgem următorii pași în vederea luării unor decizii.

5În urma hotărârii luate de CJ MM, conform căreia locația corespunde, dl. președinte Ionel Bogdan ne-a convocat la o întâlnire la sediul Consiliului Județean, dar nu a fost invitat întreg Consi­liul Local, ci doar reprezentanții partidelor politice: PNL - Mezei Mircea, USR - Bancoș Dan, PSD - Dulf Vasile și Șandor Nițu, precum și primarul și viceprimarul Achim Pamfil, acesta fiind și reprezentantul PMP.
La această întâlnire, dl. președinte Ionel Bogdan ne-a explicat necesitatea înființării acestei platforme temporare pe maximum trei ani, fiind benefică pentru tot județul întrucât acum deșeurile menajere se duc la Oradea și costurile sunt foarte mari, ceea ce, cu siguranță, va fi și în defavoarea cetățenilor, întrucât se va dubla sau poate tripla taxa de salubrizare pe familie. De asemenea, ne-a informat că nu există riscuri de miros sau poluare, întrucât Agenția de Mediu monitorizează zilnic pentru a aplica tehnologia cerută de legile de mediu.
Am solicitat președintelui să gândească și să ne prezinte o ofertă și, într-o săptămână, maximum două, să vină la Asuaju de Sus în fața întregului Consiliu Local ca să ne spună și să ne dea în scris ce are de câștigat comuna și comunitatea din Asuaj în varianta în care se va înființa această platformă. Apoi, după ce întregul CL va analiza oferta și dacă consideră că este benefică pentru cetățeni, să facem o adunare populară unde să le explicăm avantajele și, eventual, dezavantajele acestei platforme, iar în urma acestei adunări populare să decidem ce e de făcut.
Să acționăm strict conform voinței oamenilor, în funcție de ce vor hotărî ei! Dacă cetățenii vor spune nu - NU va rămâne, iar dacă vor spune DA, să facem demersurile în continuare, adică să inițiez un proiect de hotărâre cu privire la închirierea unei suprafețe de 3 - 5 ha pentru acest obiectiv pentru o perioadă de trei ani, urmând ca acest proiect să-l supunem Consi­liului Local spre aprobare. Am spus că hotărârea trebuie să fie luată în unanimitate, în funcție de dorința oamenilor, iar dacă cetățenii nu vor acest proiect, mi se pare normal ca toți consilierii să voteze împotrivă și nu se mai adoptă nicio hotărâre de CL!

6Mergând mai departe pe firul evenimentelor, după întâlnirea de la Baia Mare la CJ MM, președintele Ionel Bogdan a venit la Primăria Asuaju de Sus să discute cu întreg CL și să ne spună ce ne oferă, ce are de câștigat comuna și comunitatea noastră.
În ziua întâlnirii cu președintele Ionel Bogdan și cu vicepre­ședintele Radu Trufan, împreună cu CL Asuaju de Sus, o parte din consilierii PNL și USR au mobilizat cetățenii pe rețelele de socializare să vină în fața Primăriei, ceea ce s-a întâmplat, adunându-se un grup de 30 - 40 de cetățeni.
Domnii consilieri de la PNL și USR, înainte să anunțe cetățenii să vină la primărie, trebuiau să aș­tepte să vadă ce ni se oferă ca și comunitate, ce avantaje avem și abia apoi să facem o adunare populară să le spunem cetățenilor oferta făcută și ce avantaje vor fi pentru toți, așa cum am spus mai înainte cum consider că trebuia să se desfășoare firul evenimentelor.
În zadar mi-au cerut cetățenii adunați să le explic despre această platformă. Ce să le explic? Din moment ce președintele CJ nu ajunsese, nu știam nimic concret despre ce ne oferă.
După întâlnirea cu CL în sala de ședință, am ieșit cu președintele, pentru ca acesta să discute cu cetățenii, să poarte un dialog, să le explice oferta cu care a venit: susținerea tuturor proiectelor pe care le avem la nivel de comună, susținerea proiectului de gaz, precum și o sumă rezonabilă anuală pentru cofinanțarea proiectelor și executarea altor lucrări în comună de care este atâta nevoie. Dar nu s-a putut purta un dialog, întrucât cetățenii adunați la protestul ad-hoc au spus doar că nu vor groapă de gunoi.
Președintele a încercat să le explice că nu s-a luat nicio decizie în acest sens, nici nu era o ședință de CL astfel încât să se adopte vreo hotărâre privitoare la acest lucru, fiind doar o întâlnire informală cu consilierii, urmând ca, după aceea, la o viitoare ședință, să se ia o hotărâre.

7Odată cu informarea dvs. cu privire la desfășurarea evenimentelor, vreau să vă asigur că, așa cum a spus și președintele CJ, nu s-a luat nicio decizie de către CL Asuaju de Sus și nici de către conducerea CJ MM.
De asemenea, doresc să vă informez corect și nu incorect (așa cum fac unii pe rețelele de socializare). Nici eu, în calitate de primar, și nici consilierii PSD, nici viceprimarul nu ne-am dorit altce­va decât ca, în urma acelei adrese trimise către CJ MM, să avem o colaborare instituțională corectă, să purtăm un dialog normal cu instituția Consiliului Județean, urmând ca, după ce vom parcurge toți pașii legali, inclusiv consul­tarea populației, să adoptăm o hotărâre de CL în unanimitate de către toți consilierii, indiferent de culoarea politică, cu NU sau DA, în funcție de opțiunea cetățenilor!

Dat fiind faptul că nu s-a hotărât  încă nimic, vă asigur că eu, ca primar, cât și CL, ne vom opune acestui demers atâta timp cât ce­tățenii din Asuaj nu doresc acest lucru, rămânând să se găsească altă locație.
Însă, vă rog, totodată, să nu vă lăsați manipulați de cei care par să pună interesele politice deasupra interesului public. Unii dintre foștii mei contracandidați au încercat să folosească acest eveniment sperând că pot organiza un refe­rendum pentru demiterea mea, ca să câștige ceea ce nu au reușit în  alegeri: fotoliul de primar”.
Numai că, miercuri, 31 martie, în ziua în care Consiliul Local Asua­ju de Sus avea programată o șe­dință, protestatarii s-au adunat din nou în fața primăriei. Localnicilor li s-au alăturat și cetățenii din comuna învecinată, Bârsău de Sus, însoțiți de primarul lor. Oamenii au anun­țat ferm că nu pleacă din fața primăriei până când aleșii locali nu adoptă, în unanimitate, o hotărâre prin care spun răspicat că nu sunt de acord cu amplasarea platformei temporare și până când Primăria nu înștiințează Consiliul Județean că renunță la proiect. La presiunea oamenilor, care și-au trimis repre­zentanții în primărie, a fost introdus un punct suplimentar pe or­dinea de zi și Consiliul Local a votat împotriva platformei temporare. A doua zi, în 1 aprilie, Pri­măria Asuaju de Sus a trimis o adresă Consiliului Județean în care arată că: „vă informez că locuitorii comunei Asuaju de Sus și-au ma­nifestat zilnic nemulțumirea față de amplasarea platformei temporare pentru depozitarea deșeurilor pe pășunea UAT Asuaju de Sus, atât prin proteste și acțiuni civice în stradă, cât și în mediul online. Conștientizând problema pe care o avem în județul Maramureș, care sunt costurile și consecințele în cazul în care nu se găsește o locație în județul nostru, am încercat să găsim împreună cu dum­neavoastră și cu întreaga con­du­cere a CJ Maramureș o soluție corectă, responsabilă, pentru rezolvarea problemei și, concomitent, o so­luție amiabilă pentru toată lumea. După cum ați văzut la fața locului, cetățenii nu doresc sub nicio formă platforma temporară pentru depo­zitarea deșeurilor și este de datoria mea, ca primar ales cu o majoritate confortabilă de fiecare dată în cele opt mandate pe care le-am câș­tigat, să nu-mi încalc jurământul față de cetățenii care mi-au acordat sprijin și respect în ultimii 30 de ani și, totodată, am luat act de decizia și voința asuajenilor, iar, împreună cu Consiliul Local, am hotărât în unanimitate retragerea acestui demers. Vă adresez rugă­mintea de a aproba și de a dispune o altă locație, deoarece suprafața de 5 ha teren, identificată de UAT Asuaju de Sus, nu mai este dis­ponibilă, iar în cazul în care se va ajunge la expropriere ne re­zervăm dreptul de a acționa în instanță”.    

Vasile Boitor, primarul comunei Asuaju de Sus, spune că acest proiect este închis: „Am trimis Consiliului Județean o adresă prin care ne retragem adresa, pentru că nu vor oamenii. Noi ne-am retras, iar Consiliul Județean poate să caute altă soluție. Consilierii PNL și USR au făcut scandal. Noi nu am apucat să facem adunare popu­lară cu cetățenii, ca să vedem ce vor și ce nu vor, pentru că au început scandalurile înainte. Hotă­rârea de Consiliu Local trebuia luată după adunarea populară și
s-ar fi votat ori cu da ori cu nu. Dar, din cauza nemulțumirilor, nu am ajuns la acea etapă. Dacă nu vor cetățenii, am încheiat subiectul”.

Traian Ciurdaș, primarul comunei Bârsău de Sus, explică de ce s-a solidarizat cu protestatarii din Asuaju de Sus: „Ne-am mobilizat și noi, pentru că amplasamentul propus este în limită cu terenurile agricole ale bârsăua­nilor și cu pășunea comunală, unde pășu­nează peste 500 de vaci. Iar polua­rea care s-ar produce de la platforma de gunoi va ajunge în mâncarea noastră, pentru că animalele vor paște o iarbă plină de toxine. Am auzit de intenția platformei de la Asuaj, așa că ne-am decis să ne im­plicăm și noi să protestăm înainte de a se lua o decizie în sensul respectiv, pentru că, după ce este făcută investiția, nu se mai poate opri. Le-am propus consilierilor din Asuaj să pună pe ordinea de zi proiectul de hotărâre privind retragerea acordului de principiu cu Consiliul Județean, prin care le dădea terenul. Noi avem contract cu o firmă de salubrizare din Satu Mare, care duce gunoiul la Decebal, la groapa de gunoi a județului. Probabil soluția era bună din perspectiva Consiliului Județean, dar din perspectiva Zonei Codru era cel mai urât lucru posibil care s-ar fi putut întâmpla. Dacă doresc să facă investiții în zona Codru, pot să facă și dacă nu deschid o groapă de gunoi. Eu mă întreb de ce nu au făcut la Fărcașa platforma temporară, pentru că acolo, exis­tând 20 de hectare, imposibil să nu fie loc, chiar dacă ar fi pe 10 hectare construcțiile cu stația. Până își rezolvă problemele cu stația, să depoziteze pe acel amplasament. Mie așa mi s-ar părea logic, nu să le aducă la noi”.   

Opțiunile CJ sunt tot mai puține, iar termenul tot mai scurt. Rămâne de văzut dacă celelalte primării care au trimis adrese își mențin oferta sau dacă se va ajunge la exproprieri. Vom reveni.