Republica Moldova și parcursul proeuropean

Cu o imagine și o orien­tare prorusă, întreținută în mod repetat și obsesiv în ultimii 25 de ani, Republica Moldova s-a aflat, în 11 iulie 2021, la o răscruce a istoriei sale. Fostă colonie sovietică și satelit al Kremlinului prin ac­țiunea cozilor de topor de sorginte comunistă, statul moldo­vean actual se sufocă în birocrația și corupția devenite endemice. Ma­nifestând o instabilitate politică specifică țărilor cu suveranitate discutabilă, Republica Moldova a avut șansa alegerilor parlamentare anticipate datorită curajului și determinării președintei Maia Sandu, care a fost candidata co­mună a dreptei proeuropene și antioligarhice, la alegerile prezi­den­țiale din anul 2020.

„Miza alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie este multiplă, fiind nevoie de reforme în domeniul justiției, construcției statului de drept, întărirea instituțiilor fundamentale și a rezilienței Repu­blicii Moldova, aspecte pornite nu din raționamente geopolitice, ci din nevoile acute ale cetățenilor “, a declarat senatorul liberal Cristian Niculescu -Țâgârlaș.

Așteptate cu îngrijorare dar și cu optimism atât în Romania cât și în Bruxelles, alegerile au confirmat că democrația moldovenească trebuie consolidată și că încrederea cetățenilor în autoritatea statului poate fi construită doar pe baze reale și sănătoase. Prezența de peste 48% a fost suficientă pentru a legitima voința majorității proeuropene din țară, opțiune la care se adaugă și votul celor 200 de mii de moldoveni din diaspora. Pentru a legitima angajamentele europene și euroatlantice, Partidul Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu are nevoie de o majoritate absolută în viitorul Parlament, ținta declarată fiind obținerea, după redistribuire, a cel puțin 70 de mandate, din totalul de 101.
„Sunt convins de succesul postelectoral al partidului reformator și proeuropean PAS și mi-am afirmat în mod public susținerea față de doamna Maia Sandu, la întâlnirea prilejuită de ultima sesiune a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din luna aprilie.
Republica Moldova trebuie să își continue parcursul democratic pro­eu­ropean și lupta împotriva co­rup­ției, fapt posibil prin mo­di­ficarea Constituției și transformarea într-un stat modern în care atribuțiile pre­ședintelui să fie lărgite și consolidate”, a concluzionat senatorul Niculescu-Țâgârlaș, un prieten statornic și adevărat al românilor de peste Prut.

Cu o structură politică formată din doar trei formațiuni,  Partidul Ac­țiune și Solidaritate, Blocul Comu­niștilor și Socialiștilor, la care se adaugă  Partidul Șor, Parlamentul Republicii Moldova are misiunea de a pune în aplicare angajamentele și promisiunile făcute în campaniile electorale, o platformă care vizează aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ca țară cu drepturi depline și interconectare economică și energetică cu România.