Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest tropăie prin Europa

În document se vorbește despre impozitarea suplimentară cu cel puțin 20% a profiturilor obținute din extracția de resurse naturale și neprelucrate în România.

Potrivit Raportului ar fi vorba de un impozit introdus „pe termen mediu”, ce este justificat de minister prin nevoia de „restabilire a echității”. Un anunț sec ce a produs valuri în industriile ce au ca obiect de activitate extrac­ția de resurse naturale.

La polul opus, de pe fluxul media am aflat că Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest tropăie, la propriu, printre regiunile din Europa fiind cea mai dinamică regiune din România ocupând un onorant loc 5 în topul realizat de un institut internațional. A doua știre ne-a făcut să fim mândri că suntem parte a Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.
După un moment de gândire eco­no­mică, inginerească, logică am început să vedem lucrurile altfel. Pentru Maramureș sunt importante amândouă situații, având în vedere că în nord a existat industrie extractivă și mai există rezerve ce ar putea fi exploatate în viitorul apropiat. Sintagma „resurse naturale” ne-a dus cu gândul la me­talele neferoase aflate în subsolul nordului, de la cupru și plumb la aur și argint. Am început să întrebăm în stânga și dreapta pentru a înțelege ce ar însemna un nou im­pozit. Specialiștii nu sunt surprinși de un posibil nou impozit deoa­rece au fost multe discuții între politicieni și sectorul privat, respectiv firmele care se ocupă de extragerea și prelucrarea resurselor minerale din România. Mulți ani s-a dezbătut problema rede­vențelor pe care România le încasează de la firmele ce lucrează în mineritul neferos. Ca atare, în urmă cu un an și ceva s-a mărit redevența din minerit la 6% de la 4%. Dar discuțiile au continuat mai ales că în alte țări redevențele sunt mult mai mari, ajungând să fie chiar și 50% (în Norvegia). Desigur, nivelul redevenței se stabilește în funcție de mulți factori, iar la prima vedere ar părea corect să fie cât mai mare.
Pe de altă parte, politicul și-a făcut agenda electorală uzând de astfel de subiecte (mai ales zona social-demo­crată), anunțând creșteri ale redeven­țelor, o nouă lege a Minelor și altele.
După ce au întors pe față și pe dos anunțul sec apărut pe site-ul ministerului de Finanțe, specialiștii au spus că probabil este vorba de rezervele de petrol și gaze, având în vedere discu­țiile nesfârșite cu OMV și Petrom. Firma mamă OMV, în Austria, nu are capacități de rafinare a petrolului și s-a folosit de artificiul prin care au preluat rezervele de petrol la pachet cu unitățile de rafinare.
Tot specialiștii au revenit și au spus că nu este ținta petrolul deoarece în anunțul sec al ministerului de Finanțe se spune: Resurse naturale și neprelucrate în România.

Și s-a revenit, din nou, la minerit. Se știe că în țară sunt mai multe companii internaționale care se pregătesc să extragă minereu neferos, de la Roșia Poieni, la Roșia Montana și în alte puncte, mai ales în Apuseni unde sunt importante rezerve de aur și argint, dar nu numai.
Și Maramureșul ar reintra în cartelul exploatatorilor de minereuri neferoase, dacă s-ar scoate mult promisa Lege a Minelor.
La prima vedere pare o prostie faptul că, în minerit ar fi vorba de resurse na­turale neprelucrate în țară. Un motiv să se inflameze, din nou, spiritul patriotic și cel de pe linia: nu ne vindem țara!
O prostie, deoarece în România nu mai este unde să se prelucreze minereul exploatat în minele românești sau ale multinaționalelor. Metalurgia nefe­roasă a fost închisă precum și mineritul nefe­ros. Nu numai că a fost închisă, dar combinatele metalurgice au fost distruse, vândute la fier vechi, așa cum Petre Roman și Ion Iliescu, la începutul anilor ’90, au decretat că industria româ­nească este un morman de fier vechi.
În Baia Mare, Combinatul Phoenix, cel care producea 70% din cuprul românesc, la fel plumb și tot aurul și argintul din România nu a fost un morman de fier vechi, ca atare a fost furat, tăiat, vândut pe bucăți la fier vechi sau la alte combinate din lumea largă.
În momentul de față nu se poate prelucra nimic în țară, pe partea de ne­feroase. O situație care corespunde cu sintagma ministerului: resurse naturale și neprelucrate în România.
Firmele din mineritul neferos din România nu au reacționat la intenția unui nou impozit. În schimb, ministerul a scos acest raport. El nu mai poate fi găsit pe site-ul ministerului după ce media din România a făcut publică intenția guvernanților.
Mai sunt și alte resurse naturale ce ar putea fi ținta ministerială. Apele mine­rale, de exemplu. Sunt situații, se vor­bește prin târg, cu firme din Ungaria, de exemplu, care vin, încarcă în cisterne apă minerală și o duc în Ungaria unde este îmbuteliată și vândută pe piața de acolo. S-ar putea ca și în Ma­ramureș să fie astfel de situații. 
Cum tropăim prin Europa!
A doua știre care ne-a produs fiori, de plăcere, a fost o știre la fel de seacă în care se spunea că Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a României este a cincea cea mai performantă zonă din Europa, în timp ce Bucureşti-Ilfov ocupă un respectabil loc 16 în clasament, conform indexului celor mai performante oraşe din Europa, realizat de Institutul Milken.
Cele două regiuni din România din Top 20 se caracterizează în principal prin forţă de muncă bine educată, sectoare high-tech în plină expansiune, dar sunt dezavantajate de lipsa infrastructurii de transport, dar şi de lipsa migraţiei interne şi de creşterea prea lentă a populaţiei active
Regiunea Nord-Vest se află pe locul cinci în clasament. Avantajele ei principale sunt universităţile locale, mai ales Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, care măresc ponderea popu­la­ţiei active cu studii superioare. Toto­dată, sunt create noi oportunităţi în in­dus­tria în expansiune a serviciilor high-tech. Ca dezavantaje, este nece­sară în regiune extinderea în continuare a infrastructurii rutiere şi feroviare pentru conectarea eficientă la reţeaua de transport europeană.
Sectorul serviciilor high-tech este foarte mic, însă creşterea rapidă în acest domeniu a contribuit la poziţio­narea generală ridicată a regiunii.
Aceasta nu este însă singura forţă a regiunii de Nord-Vest. Creşterea locu­rilor de muncă în ultimii cinci ani a fost a zecea în rândul regiunilor mari, iar o creştere a salariilor, an la an, cu puţin sub 5%, a fost pe locul şase.
Cu toate acestea, ocuparea forţei de muncă în 2016 a fost semnificativ mai slabă. În timp ce un sfert dintre muncitori sunt angajaţi în industria prelu­crătoare, industria extractivă şi alte industrii, serviciile de înaltă tehnologie au reprezentat doar 6% din ocuparea forţei de muncă în 2016, în creştere faţă de nivelul de 3% din 2012.
Unele întreprinderi pun în aplicare aceste tehnologii. De exemplu, grupul Bosch are atât un centru de cercetare şi dezvoltare, cât şi un centru de control electronic situat în Cluj. Parcul ştiin­ţific Tetapolis din cel mai mare oraş din regiune, Cluj-Napoca, a fost recent creat pentru a servi drept incubator pentru firmele de tehnologie a in­formaţiei.

Aceasta a fost partea oficială a știrii apărute în spațiul public. Cum suntem parte a Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, alături de Cluj, Bihor, Sălaj, Bistrița și Satu Mare ne-am mirat că ne merge așa de bine și noi nu știam nimic. De aceea am încercat să vedem, să aflăm cine sunt cei care ne-au pus pe acest loc cinci între regiunile europene.
Institutul Milken este un nume de care nu am auzit, fără a avea pretenția că noi auzim tot. Până la urmă am aflat că este un institut american cu o activitate ce pare prodigioasă.

Cu toate acestea nu se poate să nu fa­cem câteva aprecieri față de situația prezentată de americani, pe care nu o contestăm, dar care ne ridică câteva semne de întrebare.
Dacă ne uităm la acest top sunt câteva inadvertențe. Topul se referă la cele mai mari regiuni din Europa, Dar Regiunea de Nord-Vest este dublu celorlalte regiuni din Europa. În de­cursul anilor, GAZETA de Maramureș a prezentat povestea regiunilor din Europa, o Europă a regiunilor, un curent care a cuprins și România, în urmă cu mai mulți ani. Europenii, din experiența lor, au regiuni de cel mult un milion de locuitori, considerată mărimea optimă. Regiunea de Nord-Vest are peste două milioane, altfel spus nu este funcțională după criteriile europene. Poate de aceea nimeni, din România, din cadrul Nord-Vest nu a dorit o regândire a regiunilor pentru a ne încadra în mărimea eficientă. Nu a dorit nici Cluj, nici Oradea, nici noi, maramureșenii.

În explicațiile oferite de Institutul Milken, un institut din Santa Monica, nu se dau foarte multe date și cifre care să ne conducă la concluzia clară că suntem printre cele mai performante regiuni din Europa. Poate doar faptul că pe partea de IT a fost o creștere mare, regiunea fiind pe primul loc în Europa. Dar cam atât și pare cam subțire pentru o concluzie atât de importantă.
Pe de altă parte, există niște explicații și despre Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, fosta Agenție de Dez­voltare Nord-Vest.

În România sunt opt astfel de regiuni de dezvoltare, înființate în 1997, la cerințele europene. România trebuia să se alinieze la regulile europene și din punct de vedere al regiunilor. S-a hotărât înființarea de astfel de regiuni. Prima dată s-a mers pe ideea de a se forma regiuni suprapuse pe fostele regiuni istorice. Apoi, din calcul politic s-a decis să se înființeze opt regiuni după modelul landurilor germane. Așa au apărut cele opt regiuni. Scopul lor ar fi fost să reducă disparitățile între județele componente. În momentul de față, diferențele între județele componente s-au mărit, s-au mărit chiar bine.
Este foarte interesant că la înființare, la semnarea actului, la Bruxelles, s-a stabilit capitala de regiune de Dezvoltare la Baia Mare. Ideea era ca să fie într-un oraș care nu este foarte dezvoltat, dar care are potențial.
O zi a durat conducerea din Baia Mare. Cei care au fost la Bruxelles, la sem­narea documentului, au fost căutați de președintele de atunci al CJ Maramureș pentru a li se comunica că a fost mutată capitala regiunii la Cluj.
Povestea este interesantă. Se pare că președintele de atunci a cedat la pre­siuni politice, dar și ca urmare a unei promisiuni, că va fi președintele Agen­ției de Dezvoltare. Nu a știut că este o demnitate pe doar șase luni, se ocupă prin rotație. Așa a pierdut Baia Mare posibilitatea de a se dezvolta precum „Făt-Frumos cel din poveste”.

Din câte știm, scriptic, pe documentele aflate la Bruxelles nu s-a schimbat nimic, capitala regiunii este ca la început, în Baia Mare.
După înființare a urmat dezvoltarea. În cei douăzeci de ani care au trecut, Clujul a crescut constant. Raportul fondurilor care au intrat în județele componente a fost cam așa: o sută de milioane de euro către Cluj, ceva mai puțin spre Oradea și firimiturile de zece milioane de euro către Baia Mare, Zalău, Bistrița și Satu Mare. Axa Cluj-Oradea a înlăturat concurența și a luat felia cea mare din cașcavalul fondurilor europene.
Desigur, toată această schemă este poli­tică, iar inexistența politicienilor mara­mu­reșeni, în decursul anilor, se vede.
În ultimii ani se pare că și Satu Mare
s-a trezit din această letargie călduță și a început să atragă fonduri însemnate. Au reușit să termine Aeroportul, au multe proiecte în derulare, afaceri care se stabilesc acolo.
Ce este dureros, atunci, în 1997 și după aceea, Baia Mare avea un fond foarte bun. Aici s-au format mulți spe­cialiști în scrierea de proiecte, spe­cialişti și din județele componente ale regiunii. Din pă­cate, nu s-a folosit această resursă, iar lucrurile au dege­nerat până spre zero.

Decizia politică a fost cea care a ridicat sau îngropat un județ sau altul. Din păcate pentru noi, Maramureșul nu intră în prima categorie. Chiar dacă în ultima perioadă s-au mai îndreptat unele inechități, diferența este mare, iar disparitățile între județele componente ale Regiunii s-au mărit considerabil.  
 

Best-Performing Cities-Europe Rankings

Rank    Large Cities/Regions
  1    Inner London-East, United Kingdom
  2    Stockholm, Sweden
  3    Budapest, Hungary
  4    Pomorskie, Poland (includes Gdańsk)
  5    Nord-Vest, Romania
  6    Dolnoslaskie, Poland (includes Wrocław)
  7    Berkshire, Buckinghamshire, and Oxfordshire, United Kingdom
  8    Oberbayern, Germany (includes Munich)
  9    Outer London-West and North West, United Kingdom
10    Yugozapaden, Bulgaria (includes Sofia)
11    Östra Mellansverige, Sweden
12    Jihovýchod, Czech Republic
13    Berlin, Germany
14    Leicestershire, Rutland, and Northamptonshire, United Kingdom
15    Eastern and Midland, Ireland (includes Dublin)
16    Bucuresti, Romania (includes Bucharest)
17    Wielkopolskie, Poland (includes Poznań)
18    Derbyshire and Nottinghamshire, United Kingdom
19    Hovedstaden, Denmark (includes Copenhagen)
20    Malopolskie, Poland (includes Krakow)