Regionalizarea lui Boc, din nou pe tapet

Recent, a avut loc, la București, ședința de lucru a Comitetului Director al Asociației Municipiilor din România (AMR), la care au fost invitați reprezentanți ai Ministerului Educației, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. Evenimentul a constat în patru sesiuni de discuții, timp în care membrii Comitetului Director au putut lua cuvântul, discutând teme de interes cu reprezentanții ministerelor aflați în sală. Una dintre cele mai interesante intervenții a fost cea a lui Emil Boc, președintele în exercițiu al AMR. Primarul Clujului a reluat tema descentralizării administrative, a regionalizării.

Prin vocea lui Boc, Asociația Municipiilor din România cere Guvernului un program predictibil pentru termoficare. „Cerem Guvernului un pro­gram predictibil pentru termoficare pentru a ști ce ne așteaptă iarna viitoare. Foarte multe primării au primit proiecte de modernizare masivă, pe dimensiuni verzi, nepoluante. Evident că integrarea în strategia Guvernului este importantă, pentru a ști să le spunem românilor ce-i așteaptă în iarna ur­­­mătoare. Apreciem că, până acum, Guvernul a reușit să găseas­că soluții şi la plafonarea prețu­rilor la energie şi pentru a sprijini termoficarea, acolo unde este posibil”, a spus președintele Aso­ciației Municipiilor din România. El a subliniat că, pentru Aso­ciația Municipiilor din România, des­cen­tralizarea rămâne „o prioritate majoră” alături de reforma ad­ministrației publice şi reorganizarea administrativ-te­ri­to­rială.
„Am discutat, de asemenea, cu ministrul Educației posibilitatea instituirii funcției de director ad­mi­nistrativ la școli, care să fie un factor intermediar între primar şi administrația locală şi școală, care să se ocupe de la chestiuni legate de achiziții publice, la problema legată de reparațiile la școli, de utilizarea banilor publici”, a spus Emil Boc.

Emil Boc relansează ideea regionalizării României, după o încercare nereușită a guvernului pe care l-a condus în 2011. În ultimii ani, acest subiect a fost  readus de Boc cu orice ocazie, la orice manifestare importantă. Primarul de Cluj-Napoca crede că o comasare a județelor în regiuni ar facilita atragerea de fonduri europene și, de asemenea, ar distruge un sistem clientelar vechi de 55 de ani. Aceste afirmații ale lui Boc au apărut mai demult în spațiul public. Argumentele primarului clujean sunt următoarele: România nu are regiunea în Constituție, avem regiuni ca și ONG -uri.
Soluția este modificarea Consti­tuției, prin a introduce regiunea în Constituție. S-a încercat în 2014, s-a ajuns la Curtea Constituțională, pentru că a fost greșit formulată, și a căzut. În 2011, ca premier, Boc a încercat comasarea județelor. România nu a putut atrage fonduri la nivel regional, pentru că nu a îndeplinit criteriile de populație, cu excepția Sucevei, care are peste 800 de mii de locuitori. Județele actuale nu se califică la dimensiunea definiției de regiune în UE. Pentru asta, trebuie comasate județele. Este bine de știu că Europa este organizată pe alte structuri administrative decât țara noastră, iar noi trebuie, într-un final, să ne aliniem la aceste rânduieli europene. Ce nu se ia in calcul este sensibilitatea românească. Mulți cred că jocurile marilor puteri ne-au pus deja în matca intereselor globale. Nu înseamnă că este rău, dar nu știm nici dacă este bine. De zeci de ani, asistăm la o regionalizare a țărilor europene. Au fost înființate anumite structuri din care nu prea mai ai cum să ieși: Euroregiuni, Agenții de Dezvoltare Regională, alte structuri care pro­movează dezvoltarea regiunilor, în detrimentul statelor unitare, naționale. Problema este complexă și interesantă.

Regiunile Europei au în jur de un milion de locuitori, o dimensiune standard. Din motive necunoscute, la noi s-au înființat ADR-urile. În 1998, au apărut cele opt regiuni de dezvoltare. Atunci, se spunea că pe aceste structuri administrativ – economice se va trece la reorganizarea României. Pentru aceste ADR-uri, a fost folosit modelul german, ceea ce ar fi dus la o „landizare” a țării. Agențiile de Dezvoltare Regională au apărut, dar nu au personalitate juridică. De atunci, au trecut douăzeci de ani, chiar mai mulți. Dacă privim cum s-au dezvoltat Agențiile, putem vedea cum au progresat județele care le compun. De aici și im­portanța acestor instituții, validate de trecerea timpului. Una dintre cele mai importante „virtuți” a acestei structuri a fost posibilitatea de a promova proiecte, de a aduce fonduri pe diverse surse de fi­nanțare. Pentru specialiști, pentru cei care se pricep la proiecte și la modul în care se pot accesa fondurile europene, Agențiile de Dezvoltare au fost „mană cerească”. Maramureșul este în ADR Nord-Vest, alături de Satu Mare, Sălaj, Bihor, Bistrița și Cluj. Dincolo de spusele primarului de Cluj, realitatea ne împinge spre o reorganizare administrativ-teritorială.
Sau aceasta era realitatea până la începerea războiului din Ucraina. După ce acest conflict militar sângeros se va încheia (Doamne ajută!), probabil nimic nu va mai fi așa cum a fost. Iar regionalizarea va fi urgentată sau va rămâne doar o idee.  
Asociația Municipiilor din România (AMR) este o organizație negu­vernamentală, apolitică, în­fiin­țată pentru sprijinirea şi reprezentarea intereselor autorităților locale, la nivel național şi inter­național. Cuprinde toate cele 103 municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti.