Regele a trecut din istorie în veşnicie!

Iubit deopotrivă şi prigonit, exilat şi alungat din propria ţară, umilit dar devenit un simbol al demni­tăţii, Regele Mihai a avut un destin tragic asemeni poporului român în ultimul secol. Poate de aceea, pentru români, el a fost considerat mai mult decât un Rege - un prieten, un apropiat, un frate, martor al istoriei şi făuritor deopotrivă al ei. Odată cu moartea Re­ge­lui Mihai dispare ultimul șef de stat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial care se mai afla în viață.

Gheorghe Mihai Bîrlea a avut privilegiul și onoarea de a fi de mai multe ori în preajma familiei regale și a Ma­jes­tății Sale, Regele Mihai, cu ocazia vizitelor din 1996 și 1997 în Mara­mureș, dar și la discursul susținut în anul 2011, în Parlamentul României, atunci când regele a împlinit 90 de ani. Mai mult, Bîrlea l-a vizitat la Versoix, în Elveția, când, timp de o oră și 20 de minute, a avut o convorbire cu Majes­tatea Sa, asistat de Regina Ana. Acum, când Regele nu mai este, consilierul judeţean ne-a mărturisit amănunte inedite şi relevante legate de personalitatea Regelui: „Ştiu de la persoane din apropierea Regelui, că el a avut de dus o bătălie cu sine însuşi atunci când s-a căsătorit Principesa Margareta, o bătă­lie între rege şi tată. Radu Duda nu provenea dintr-o familie regală, conform cutumelor Casei Regale. În această bătălie a învins tatăl. Mulţi nu au înţeles această luptă lăuntrică a re­gelui, monarhiştii convinşi au reac­ţionat reproşându-i regelui această chestiune, dar el fiind demn nu a răs­puns niciodată. E declaraţia pe care mi-a făcut-o unul dintre oamenii cei foarte apropiaţi de Casa Regală. În mediile româneşti din străinătate se mai păs­trea­ză şi astăzi o suspiciune legată de principele Duda, rămâne de văzut cum se vor desfăşura lucrurile în viitorul apropiat, pe de altă parte în demnitatea şi sufletul lui n-am putut nici eu şi nimeni cred nu a putut sesiza o dorinţă de a se răzbuna pe cei care i-au produs atâta rău lui, familiei lui şi Casei Regale.
Tot din surse apropiate ştiu că avea re­zerve asupra unui proces al comunismului, despre care se tot vorbea în anii ’90, deoarece pentru el orice proces avea riscul de a produce răzbunare, ceea ce nu era propriu filozofiei lui. Cred că numai un om de înaltă ţinută şi nobleţe poate gândi astfel. Părerea mea este că această filozofie l-a determinat să nu apeleze la fel şi fel de mecanisme pentru a-şi redobândi tronul. Pentru el, redobândirea tronului nu putea fi realizată decât dacă ar fi fost expresia explicit a poporului, avea prea mult respect pentru poporul român”.
Fostul senator crede că, într-un fel, în aceste zile se rescrie scenariul de la înmormântarea lui Corneliu Coposu: cei care l-au alungat vorbesc azi în termeni elogioşi la adresa lui. Care va fi viitorul Casei Regale? „Sunt două poziţii, unii care cred că decesul Rege­lui înseamnă implicit şi o ieşire din scenă a idealului monarhic, alţii sunt în aşteptare şi analizează soluţiile optime, în conformitate cu cutumele Casei Regale. În acest moment, personal, nu mă pot pronunţa, ideal ar fi să avem un comportament adecvat, de respect faţă de Regele Mihai, cel care a pus interesele României pe primul plan. Cel mai mult, personal, m-a impresionat preo­cuparea lui faţă de soarta românului simplu, a românului de la ţară, afectat cel mai profund de meandrele tranziţiei. El vedea în omul simplu temelia Sta­tului român, asta mi se pare o dovadă de nobleţe şi patriotism a regelui Mihai”.

„Odată cu dispariția Sa, poporul român își pierde o parte a identității sale ca națiune, reperul de moralitate care a contribuit decisiv în derularea evenimentelor care ne-au marcat istoria recentă. Maiestatea Sa și Casa Regală a României au contribuit în mod decisiv la parcursul nostru postdecembrist, fostul Suveran garantând cu integritatea Sa în momentele în care băteam la porțile Europei Unite”.
Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș
 

„Este foarte trist că abia atunci când pleacă dintre noi Regele nostru putem să spunem adevărul despre contribuțiile pe care le-a adus României, merite care i-au fost recunoscute de toți marii conducători ai lumii. Este păcat că vedem adevărul abia când este foarte târziu. Partidul Național Liberal a considerat întotdeauna că adevăratul conducător al țării a fost și a rămas Regele Mihai, iar acum l-am pierdut pe cel care cu adevărat ar fi trebuit să fie șeful statului nostru, după 1990.
Marinel Kovacs, consilierul județean

„Moartea Regelui Mihai s-ar putea să aducă o mai bună trezire pentru poporul român, trezire care trebuia să fie în 1990. Trecem acum printr-un moment tulburător și delicat, deoarece Regele Mihai, prin viața sa se confundă cu istoria românilor, atât cea recentă și mai bine cunoscută, cât și cea care prin manuale ne-a fost ascunsă. De fapt, prin personalitatea sa, Mihai I a deschis cea mai bună cale spre valorile democrației, iar noi, contemporanii, nu i-am înțeles întotdeauna demersurile”.
Teodor Ardelean, consilierul județean

„Este un moment trist, deoarece astăzi România se desparte de un patriot. Eu aș vrea să mă rezum la ultima ieșire publică, în urmă cu șase ani de zile, când Regele Mihai, la vârsta de 90 de ani, s-a adresat Parlamentului României. Am extras un pasaj din acea luare de cuvânt, pasaj în care Maiestatea Sa spunea că iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice. Maiestatea Sa ne îndemna să avem încredere în democrație, în rostul instituțiilor și în regulile lor. Ne spunea că lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie”.
Ioan Doru Dăncuș, vicepreședintele CJ Maramureş şi președinte al Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNȚCD) Maramureș