Realizări, bilanţuri şi priorităţi: strategia unui lider adevărat pentru Maramureş

În prag de alegeri, Gabriel Zetea, vicepreşedinte al CJ Maramureş

şi candidat pentru funcţia de preşedinte, face o radiografie a celor patru ani de mandat, explicând, pe fiecare proiect european al judeţului în parte, care a fost stadiul din 2012 şi care este stadiul său actual. Un bilanţ riguros cu date,

cifre şi realizări concrete care demonstrează că, dincolo de vorbele şi acuzele

electorale fluturate în această perioadă, stau realizări importante care nu pot fi negate şi care demonstrează că CJ din mandatul 2012-2016 a fost unul dintre cele mai performante din istoria postdecembristă a judeţului.   

 

 

Reporter: Cum au fost aceşti 4 ani de mandat ca vicepreşedinte a CJ Maramureş?

Zetea Gabriel: În primul rând, extrem de importantă în Consiliul Judeţean a fost finalizarea proiectelor cu finanţare europeană. Existau termene clare. În 2012, când am intrat în Consiliul Judeţean, toate cele patru proiecte mari cu finanţare europeană derulate de CJ Maramureş erau blocate.

În 2010, în urma controalelor DNA care îl vizau pe fostul preşedinte al CJ Maramureş Mircea Man şi anumite societăţi comerciale, lucrările s-au blocat. La nivel personal îl înţeleg pe Mircea Man că l-a interesat mai mult persoana sa, dar în acelaşi timp a refuzat să-şi mai pună semnătura pe vreun document şi atunci proiectul s-a blocat. Aparatul propriu din subordinea Consiliului Judeţean nu şi-a mai făcut datoria, nu a mai putut fi tras la răspundere de către un preşedinte care era anchetat.

 

Reporter: V-aţi gândit că situaţia proiectelor e atât de gravă?

Gabriel Zetea: Nu, pentru că presa la momentul respectiv nu relata pe larg subiectul. Dar în 2012 când am intrat în Consiliul Judeţean, alături de conducerea executivă şi de noii consilieri judeţeni am văzut că e dezastru. Pe drumul Baia Sprie - Bârsana, lucrările nu erau doar întârziate, erau absolut blocate, la proiectul de management integrat al deşeurilor nu era identificat nici măcar terenul pe care să se facă investiţia, la „Circuitul bisericilor de lemn”, lucrările nu erau nici măcar licitate, la Aeroport contractul era reziliat, „Munţii Rodnei” blocat în proceduri de finanţare, la Spitalul Judeţean era un proiect tehnic care nu se potrivea cu realitatea şi cu ceea ce era nevoie. Deci proiecte ale Consiliului Judeţean cu o valoare totală de circa 100 de milioane de Euro, extrem de importante pentru judeţ, erau blocate absolut toate. 

Am avut în 2012 discuţii pentru a vedea cum le deblocăm mai repede. Unii, cel puţin eu, doream o deblocare mai rapidă a lor şi o asumare politică a deblocării acestor proiecte, o altă viziune juridică, poate meticuloasă a lui Zamfir Ciceu, ne-a dus la o rezolvare mai lentă, dar o rezolvare mai spre bine, pentru că în perioada 2012-2016 în Consiliul Judeţean „nu există nicio acuză legată de latura asta penală.

Vedem că jumătate dintre consiliile judeţene din ţară sunt acuzate de diverse lucruri, Maramureşul din acest punct de vedere a fost ferit şi e un lucru foarte bun. Dacă e să pui o concluzie pozitivă, măcar una, acesta e unul dintre lucrurile pozitive care s-au făcut în acest mandat.

 

Reporter: Haideţi să luăm pe rând proiectele cu finanţare europeană ale Consiliului Judeţean, care a fost stadiul în care le-aţi găsit în 2012 şi care este stadiul lor actual?

Gabriel Zetea: La Drumul Baia Sprie-Bârsana, din 2012 până în 2014 când am reuşit să reluăm licitaţia pentru identificarea unor nou constructor, a fost bătălie juridică cu vechiul executant. În 2014 s-au refăcut licitaţiile, s-a identificat un constructor serios, s-a refăcut Proiectul tehnic pentru că vechiul proiect tehnic pe care Mircea Man l-a aprobat pe acel tronson nu corespundea, nu putea fi pus în practică, nu existau zidurile de sprijin pe anumite zone, nu existau lucrările pentru a consolida dealurile şi exista riscul ca acestea să se prăbuşească, nu exista accesul la proprietăţi, nu existau îmbinările între drumul judeţean şi drumurile comunale trasate, era un proiect mult subevaluat, era un proiect tehnic foarte prost, un proiect care nu putea fi executat.

Am tot atras atenţia în Consiliul Judeţean în perioada 2008-2012, în calitate de consilieri judeţeni, cel puţin noi de la PSD, că proiectul este subfinanţat, că nu are finanţare decât pe jumate din lungimea totală a drumului şi dacă vă aduceţi aminte tot spuneam că drumul merge doar până în Budeşti, nu merge până în Bârsana. Am găsit soluţiile tehnice la nivelul finanţatorului, pentru a revizui contractul, pentru a mări finanţarea pentru el, am refăcut licitaţia, lucrările s-au executat. Până în acest moment cred că lumea poate fi mulţumită şi de calitatea lucrărilor, urmează ca în perioada următoare să se finalizeze şi partea de marcaje rutiere, de rigole, rămân puţine lucruri de făcut.

Până la 31.12.2015, 98% din lucrare a fost finalizată, şi deşi erau mulţi care credeau că e o investiţie pierdută, uite că ne-a ajutat Domnul, am reuşit şi din punct de vedere administrativ, legal şi din orice punct de vedere. Este un mare câştig pentru judeţul Maramureş, reprezintă al doilea cel mai circulat drum între Maramureşul de Sud şi Maramureşul de Nord. Sperăm că în acest an şi pe partea de DN 18, care e în subordinea CNADNR, să se lucreze bine şi să avem amândouă trecerile între Maramureşul de Sud şi Maramureşul de Nord reabilitate, să fie două drumuri la nivel european.

Din toate discuţiile cu locuitorii judeţului, mai ales cei din partea de Nord, majoritatea este mulţumită. Cârcotaşi sunt şi au să mai fie. Important e că avem 56 de km de drum reabilitaţi cu finanţare europeană, pe care am arătat că putem să îi gestionăm corect. În perioada 2014-2020, Consiliul Judeţean a propus deja la finanţare alte trei tronsone de drumuri judeţene, vorbim de Drumul Nordului, discutat încă din perioada 2000, când preşedinte CJ era domnul Cozma şi vorbim aici de legătura cu judeţul Sălaj, înspre Ariniş - Gârdani - Fărcaşa - Hideaga, cu ramificaţie la podul de la Ardusat înspre Satu Mare şi legătură cu drumul European E 58. Al doilea tronson propus spre finanţare este legătura între Şomcuta - Coaş - Copalnic Mănăştur - Şurdeşti, apoi legătura cu Baia Sprie-Bârsana, din punct de vedere al finanţatorului, al conectivităţii, trebuie să existe o logică, o legătură între un drum ce urmează a fi reabilitat şi unul deja reabilitat.

A treia prioritate este Valea Izei, de unde am finalizat Baia Sprie-Bârsana, deci din Bârsana până în Bogdan Vodă - Bocicoiel, până la intersecţia cu DN 18. Deci este o logică în a finanţa astfel de drumuri care leagă trasee şi doar aşa se mai pot finanţa prin programe europene astfel de proiecte.

La Spitalul Judeţean, prin multă muncă, prin mult stres, printr-o bună legătură cu  noul management de la Spitalul Judeţean, doamna Sorina Pintea, cu staff-ul medical, cu echipa de implementare de la nivelul CJ şi cu sprijinul consilierilor judeţeni, care de fiecare dată au votat tot ce a fost nevoie pentru acest obiectiv, s-a reuşit finalizarea în proporţie de 100% a proiectului. Dacă ne aducem aminte, în 2012 aveam un proiect tehnic total neadecvat, nu erau bancuri când spuneam că s-au făcut uşi pe care nu intra targa. Aşa a fost făcut proiectul pe vremea PDL, a fost făcut în grabă, au existat foarte multe lucrări ascunse şi neprevăzute, care au trebuit finanţate de CJ, dar printr-o bună colaborare acest proiect a fost finalizat în 2015. Este o investiţie de 17 milioane de Euro care a dus la un rezultat foarte bun, un spital care anul trecut a fost evaluat de Ministerul Sănătăţii şi este unul dintre primele 5 spitale la nivel naţional din punct de vedere a indicatorilor evaluaţi.

Au primit felicitări din partea Ministerului, asta înseamnă că Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” face parte din categoria spitalelor de elită din România. Sigur că nu e suficient, sigur că nu suntem la standardul unui spital din Germania sau Austria, dar să ne amintim cum arăta spitalul acum 7-8 ani şi cum arată azi şi din punct de vedere al internărilor  şi al Unităţii de Primiri Urgenţe, unde există iarăşi o investiţie făcută în 2014.

Partea de sănătate este extrem de importantă pentru judeţul Maramureş, avem foarte multe spitale, sigur Spitalul judeţean este unitatea de elită, dar lucrurile nu trebuie să rămână aici. Mai avem spitalele din Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Cavnic, Borşa, Târgu Lăpuş spitale care nu se ridică încă la standardele dorite, tocmai de aceea cred că trebuie să existe la nivelul Consiliului Judeţean un management integrat.

Sigur că unele spitale sunt în subordinea CJ, altele în subordinea CL Baia Mare, altele în subordinea consiliilor  locale, altele în subordinea Ministerului Sănătăţii. Şi asta înseamnă strategii diferite pe fiecare dintre spitale, pe oameni nu îi interesează în subordinea cui se află un spital, dar spitalele aflate în subordinea CJ, mă refer la Spitalul Judeţean şi Spitalul de boli infecţioase, au arătat că pot să se dezvolte mai bine decât celelalte spitale, de aceea cred că noi, în colaborare cu consiliile locale, putem gestiona mai bine partea de sănătate. Voi ieşi în perioada următoare cu un program, cu un proiect prin care să propunem un management integrat al spitalelor şi pe modelul spitalului judeţean să găsim modalităţi de a obţine finanţări mai mari de la CAS, să oferim mai mulţi bani managerilor spitalelor pentru a-şi putea face investiţii, ca să oferim servicii de calitate crescută maramureşenilor.

Cred că aceasta este soluţia de viitor, în continuare CL să gestioneze la nivel de Consiliu de administraţie aceste spitale, dar să oferim un management mai performant cu finanţări mai mari.

 

Reporter: „Circuitul bisericilor de lemn” este de asemenea un proiect aproape finalizat acum.

Gabrirel Zetea: „Circuitul bisericilor de lemn” este iarăşi un proiect îndelungat, depus spre finanţare încă din perioada preşedintelui Marinel Kovacs. Un proiect care în perioada 2008-2012 nu s-a mişcat, a fost blocat, din cauza nepriceperii, neimplicării, dezinteresului, nu ştiu. Şi aici am întâmpinat probleme la partea de licitaţii, proiectul a fost împărţit în două loturi, unul care se referă la partea de construcţie a centrelor de turism tradiţionale şi un lot care se referă la partea de acces. Într-un loc, o firmă a câştigat o licitaţie, în celălalt lot un an şi ceva s-a stat în contestaţii. Lucrările au început cu mare întârziere, executanţii din cele două loturi nu puteau lucra unul fără celălalt, iarăşi vorbim de un proiect tehnic foarte prost, care nu prevedea soluţii practice pentru reabilitarea drumurilor de acces, a potecilor şi aleilor.

Am ţinut aici foarte mult legătura cu autorităţile locale, cu primarii din fiecare localitate. Fiecare dorea soluţii diferite, o anumită particularitate în implementare, până la urmă, la finele anului 2015 o mare parte a proiectului a fost implementată, a rămas o foarte mică parte pentru acest an, iar în acest moment 99% din proiect este finalizat. E un proiect frumos, sincer e proiectul cel mai drag pe care l-am avut eu personal, am luat nu o dată consilierii judeţeni, conducerea executivă, consultanţii, proiectanţii, am mers la faţa locului să rezolvăm problemele. Mă bucur că am finalizat acest proiect care ajută Maramureşul ca brand.

 

„Sistemul integrat de management al deşeurilor” este proiectul judeţean cu cea mai mare valoare, vorbim de aproape 60 de milioane de Euro. România şi-a luat angajament la momentul aderării la UE să respecte anumite sarcini de mediu. Modul în care colectăm deşeurile este foarte important pentru că în momentul în care te angajezi în faţa Comisiei Europene şi primeşte drepturi ca membru, îţi asumi şi foarte multe obligaţii.

„Sistemul integrat de management al deşeurilor” reprezintă soluţia pe care Comisia Europeană în negocierile cu România de la acea vreme a găsit-o pentru fiecare judeţ în parte, să rezolvăm partea de colectare selectivă a deşeurilor. Nu este un proiect pe care noi l-am ales, este un proiect care a fost impus. Vreo 7 ani, începând cu perioada în care a fost preşedinte Marinel Kovacs, continuând cu perioada în care a fost preşedinte Mircea Man, Consiliul Judeţean Maramureş a căutat să identifice un teren, 20 de hectare de teren pe care să construim depozitul ecologic.

Din păcate acel teren nu a fost identificat, mai mult, s-a achiziţionat un teren la Recea, cu bani foarte mulţi, de către Mircea Man, pe care nu-l folosim la absolut nimic, n-aş vrea să spun că e un prejudiciu, pentru că sunt alte instituţii ale Statului care trebuie să verifice acest lucru la un moment dat, când vor dori. În urma discuţiilor, s-a identificat acest teren în Sîrbi, cu ajutorul domnului primar Stegeran, care a înţeles oportunitatea pentru întreaga zonă, nu vorbim de o groapă de gunoi, ci de un fel de fabrică, au fost mulţi care au plecat şi afară şi au rămas impresionaţi de curăţenia de acolo. Acest proiect presupune şi închiderea gropilor deja existente, o problemă pe care altfel judeţul nu ştiu cum ar fi rezolvat-o şi care sunt focare de infecţie.

 

Până în 2015 s-a reuşit finalizat licitaţiilor care ţin de construcţia depozitului ecologic, de închiderea gropilor de gunoi şi de asemenea vorbim în acest moment de demararea licitaţiilor pentru desemnarea operatorilor unici pe cele patru zone. Nu este un proiect finalizat, ci unul care va fi dus mai departe de viitorul Consiliu Judeţean, este un proiect care trebuie să meargă înainte, trebuie să ni-l asumăm cu toţii, pentru că este o prioritate a judeţului, a României.

Fără ca fiecare judeţ să implementeze acest proiect, România va intra într-o procedură de infrigement şi asta înseamnă că va fi amendată pe zi de Comisia Europeană cu foarte mulţi bani pentru că nu respectă angajamentele de mediu.

Atunci când vorbim de Aeroportul Internaţional din Tăuţii Mărgherăuş vorbim de una din priorităţile mari ale judeţului Maramureş. Este un proiect respins în 2012. Un proiect tehnic gestionat incompetent de către Mircea Man şi domnul Pătraşcu.

Eu cred că aici noi vorbim de trădare la nivelul judeţului, cred că sunt instituţii ale Statului care ar trebui să verifice modul în care domnul Pătraşcu a avut legătură cu aeroporturi din jurul judeţului Maramureş, cu cei din Cluj, cu cei din Satu Mare şi eu cred că el a trădat interesele judeţului Maramureş pentru cei din Cluj şi Satu Mare. E o afirmaţie pe care mi-o asum, pe care am făcut-o publică de ani de zile şi am încercat şi atunci să trag un semnal de alarmă că unii nu-şi doresc să dezvolte Aeroportul Baia Mare şi, intenţionat, din interior, pun beţe în roate acestei investiţii.

Cert este că, începând cu anul 2014, am reluat această procedură de la zero. Am reuşit prin discuţii eficiente să obţinem un Memorandum asumat la nivelul Guvernului şi semnat de premierul Victor Ponta privind finanţarea investiţiei din fonduri europene la Aeroportul Baia Mare, alături de cel din Tulcea. La nivelul anului 2015, Ministerul Fondurilor Europene a modificat ghidul de finanţare şi a introdus la finanţare şi Aeroportul din Satu Mare, până la urmă nu ne interesează pe noi pe cine doresc ei să finanţeze.

Existau la nivelul anului 2015 patru aeroporturi care urmau să fie finanţate: Baia Mare, Satu Mare, Tulcea şi Craiova.

 

În 2015, odată cu instalarea noului manager Dorin Buda, am reluat toată procedura. Am depus această documentaţie la Ministerul Fondurilor Europene, am intrat pe partea de exproprieri, unde CJ a făcut un efort financiar mare într-un timp extrem de scurt, am reuşit să demarăm procedurile de licitaţie şi, în ciuda contestaţiilor, am reuşit să identificăm un executant, iar în noiembrie 2015 am reuşit să semnăm contractul de finanţare din fonduri europene. Sigur, termenul de 31 decembrie era extrem de scurt, dar existau toate promisiunile că se va găsi o soluţie la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, pentru ca şi în anul 2016, la fel cum se lucrează pe foarte multe proiecte care nu au fost finalizate anul trecut, vom putea lucra şi pe Aeroportul Baia Mare. Vorbim de patru aeroporturi care sunt în aceeaşi situaţie.

Din păcate, la începutul acestui an, am intrat pe o zonă de negocieri între Ministerul Fondurilor Europene şi Comisia Europeană, care nu mai acceptă la acest moment finanţarea aeroporturilor din fonduri europene. Am încercat să identificăm alături de cei de la Ministerul Finanţelor, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Fondurilor Europene soluţii alternative pentru finanţarea aeroporturilor. Soluţii există, mai multe chiar, unele propuse de Ministerul Transporturilor prin finanţare directă, altele propuse de Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Finanţelor prin finanţare prin credite de la Trezorerie pe termen lung cu dobândă avantajoasă, deci soluţii există. Noi în Consiliul Judeţean ne-am asumat politic, toate grupurile de consilieri, în unanimitate, continuarea lucrărilor la aeroport, indiferent de finanţarea găsită. Bani vom avea, nu se pune problema să nu existe finanţare la aeroport.

Lucrările vor demara în scurt timp, lucrările conexe deja au demarat. E campanie electorală, există foarte multe atacuri pe acest proiect pentru că e singurul care nu e finalizat din cele importante, dar e un proiect care va continua. Eu aş vrea să-l văd pe Mircea Man vorbind mai mult despre Baia Sprie-Bârsana, despre Spitalul Judeţean, despre Circuitul bisericilor de lemn, pe care n-a ştiut să le gestioneze. Acest proiect a fost pierdut în mandatul său. Aş face un apel către toţi cei care pun interesele politice mai presus de interesele administrative: Consiliul Judeţean şi-a asumat că va finaliza acest proiect, şi indiferent de finanţare, vom vedea că pista aeroportului va fi reabilitată. Să lăsăm patima şi discuţiile politice deoparte.

 

Reporter: Trei priorităţi pentru viitorul mandat dacă veţi fi ales preşedinte al CJ Maramureş?

Gabriel Zetea: În primul rând, o să vorbim despre o îmbunătăţire a infrastructurii de transport rutier judeţean. Maramureşul are o reţea de 800 de km de drum judeţean şi un buget extrem de mic pentru întreţinerea lor: 4 milioane de Euro. Dacă un km de drum judeţean costă la nivel de reabilitare de la zero 500-600.000 de Euro, înseamnă că avem anual bani pentru 8 km de drum. Banii pe care noi îi avem la dispoziţie nu vor ajunge niciodată să mulţumească întreaga populaţie a judeţului.

Am găsit soluţii alternative de finanţare, vorbim de fonduri europene, vorbim de POR între 50-100 de km de drum reabilitaţi şi vorbim de Programul Naţional de Dezvoltare Locală, unde judeţul Maramureş, spre deosebire de judeţele învecinate, nu a ştiut să gestioneze această sursă de finanţare.  În această perioadă, CJ a elaborat studii de fezabilitate pe toate drumurile judeţene şi vom introduce la finanţare alte tronsoane de drum. PSD consideră drumurile ca fiind principala prioritate. Am făcut în această perioadă foarte multe sondaje de opinie şi infrastructura reprezintă de departe principala problemă identificată de maramureşeni. A doua prioritate ar fi promovarea judeţului Maramureş ca brand.

În România există două zone care mai păstrează tradiţiile: Bucovina şi Maramureşul, noi avem mai mult de oferit decât Bucovina, trebuie doar oameni potriviţi la locul potrivit, pentru ca şi Maramureşul să facă mai mult decât face Bucovina. Şi a treia prioritate ar fi dezvoltarea serviciilor medicale despre care am vorbit mai devreme.

 

 

„A doua prioritate ar fi promovarea judeţului Maramureş ca brand. În România există două zone care mai păstrează tradiţiile: Bucovina şi Maramureşul, noi avem mai mult de oferit decât Bucovina, trebuie doar oameni potriviţi la locul potrivit pentru ca şi Maramureşul să facă mai mult decât face Bucovina”.

Gabriel Zetea