Proiect de OUG controversat, care distruge exploatațiile de porci ale țăranilor

Pesta porcină africană revine în atenția publică, de parcă pandemia din ultimul an nu ar fi fost de-ajuns.
Recent, din zona guvernamentală, a apărut în spațiul public o propunere de ordonanță prin care s-ar institui măsuri fără precedent, mai ales în exploatațiile noncomerciale. Adică la țărani, în gospodării.

Foarte pe scurt, se spune, în documentul propus spre dezbatere, că există un risc mărit de infectare cu virusul pestei porcine africane, deoarece țăranii nu respectă nicio normă sanitară pentru prevenirea acestor infecții. Și așa au început disputele, discu­țiile, dezbaterile ce nu au lămurit, încă, situația.
Din acest motiv, este necesară interzicerea acestei forme de creștere a porcilor în perioada în care pe teritoriul României evoluează focare de pestă porcină africană, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență elaborat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
„Contextul actual al evoluției pestei porcine africane (PPA) în România impune urgent luarea de măsuri mai riguroase pentru combaterea acestei boli. Pierderile economice generate de evoluția PPA sunt extrem de mari, numai sumele pentru acordarea despăgubirilor se ridică la aproape 50 de milioane de euro anual, la care se adaugă și dezechilibrarea balanței comerciale, din cauza blocării comer­țu­lui cu porci și produse din carne pe piața europeană sau la export.
Autoritatea Națională Sanitară Vete­rinară și pentru Siguranța Alimen­­telor (ANSVSA), instituția responsabilă pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, își con­centrează toate eforturile pentru a împiedica răspândirea acestei boli. Chiar în condițiile în care scăderea numărului de focare este semni­ficativă, de la 1.220 de focare active în septembrie 2019 la 101 în prezent, măsurile trebuie menți­nute și intensificate, pentru că pericolul este permanent prezent. Pentru a îmbunătăți controlul acestei boli, ANSVSA a inițiat mai multe proiecte legislative, la ela­borarea cărora a colaborat și s-a consultat cu toate entitățile implicate, instituții, dar și cu asociații de crescători, producători și procesatori”, se arată într-un comunicat al ANSVSA.
„Focarele de PPA pot fi controlate numai dacă sunt stabilite și aplicate măsurile de biosecuritate pentru fiecare tip de exploatație, iar atunci când acestea nu se respectă trebuie luate măsuri de sancționare drastice. Aceasta, în condițiile în care 50%, din cele 4,1 milioane de capete de porci crescuți pe teritoriul României, se află în exploa­tații nonprofesionale. Având în vedere specificul virusului pestei porcine africane, pentru care nu există vaccin, respectarea unor măsuri minime de biosecuritate este una dintre cele mai importante modalități de prevenire”, se mai arată în comunicatul ANSVSA. Deși exploatațiile comerciale res­pectă cerințele de trasabilitate și biosecuritate, atrag atenția repre­zentanții instituției, cele mai recente focare au apărut în cazul acestor unități atunci când se aflau în zona de restricție, ca urmare a vecinătății lor cu focare din gos­podăriile populației.

„Responsabilizarea deținătorilor de porci din gospodăriile popula­ției și verificarea respectării obli­gațiilor acestora privind sănătatea, bunăstarea, regulile minime de biosecuritate și mișcarea anima­lelor au un rol deosebit de important în vederea prevenirii evo­luției pestei porcine africane. În completarea măsurilor de prevenire a răspândirii bolii, se impune li­mitarea activităților de comerciali­zare a porcinelor din exploatațiile noncomerciale. De asemenea, creșterea porcilor în exploatații în aer liber s-a dovedit a avea un înalt grad de risc de infectare, din cauza contactului cu mediul silvatic, motiv pentru care e necesară interzicerea acestei for­me de creștere a porcinelor în perioada în care pe teritoriul Ro­mâniei evoluează focare de PPA”, se mai spune în comunicat.
Conform ANSVSA, aplicarea prevederilor formei finale a actului normativ, după adoptare, va fi precedată de o campanie de informare și de consiliere a crescă­to­rilor de porcine privind importanța aplicării și respectării normelor minime de biosecuritate.

„Respectarea cerințelor minime de biosecuritate îi va feri pe crescători de pătrunderea virusului în gos­podărie, de îmbolnăvirea și de pierderea animalelor. Este important de subliniat că responsabilitatea combaterii PPA revine tuturor instituțiilor din România, cu responsabilități în domeniu (ANSVSA, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Autoritățile Publice Locale și, nu în ultimul rând, crescătorii de porcine), boala nu poate fi ges­tionată exclusiv de serviciile sa­nitare veterinare. Menționăm că acest proiect de act normativ se află în procedură de avizare interministerială și poate suferi modificări”, se mai spune în comunicatul ANSVSA.
Acest proiect aruncă în aer exploatațiile țăranilor. Practic, aceștia vor trebui să ia unele măsuri de biosecuritate, adică să aibă o încăpere, lângă spațiul în care cresc porci, în care să se schimbe, să aibă o încălțăminte care se folosește doar acolo, să dețină un spațiu de dezinfectare, cam așa cum sunt la marile magazine, în contextul pandemiei, un covoraș pe care se pune soluție dezinfectantă și pe care calci, după  care intri în spațiul de creștere a porcilor. De asemenea, sunt anumite măsuri cu privire la alimen­tația porcilor, Nu se vor mai putea da lături, ci doar mâncare certi­ficată. Sunt și alte măsuri, iar ne­res­pectarea acestora va duce la amenzi ce pot ajunge până la 8000 de lei.
Toată  tevatura asta a apărut în urma unor recomandări venite de la Comisia Europeană. Dar reco­mandările țin cont de un anumit specific al acestei activități și de faptul că în Europa nu se cresc porci ca la noi.

Ce spune proiectul
Pentru o mai bună înțelegere a situației, prezentăm câteva pagini din proiectul de OUG.
Programul pentru supraveghe­rea, prevenirea și controlul pestei porcine africane în România, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Având în vedere faptul că apărarea sănătății animalelor și realizarea siguranței alimentelor în deplină concordanță cu legislația euro­peană reprezintă obiectivul major al serviciilor sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor din România, iar îndeplinirea acestor deziderate se realizează prin aplicarea Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protec­ția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, program realizat, la nivelul ex­ploa­tațiilor nonprofesionale, prin intermediul medicilor veterinari de liberă practică, întrucât evoluția deosebit de agresivă a pestei por­cine africane are drept consecință blocarea întregului sector de creștere a suinelor, producând pa­gube economice majore, prin cheltuielile impuse de combaterea bolii și prin pierderile înregistrate de producătorii de carne de porc cărora li se aplică restricții cu privire la comerțul intracomunitar și la export, ținând cont de faptul că, în contextul epidemiologic actual al evoluției pestei porcine africane pe teritoriul României și având în vedere ritmul alert de transmitere a virusului, se impune luarea de măsuri urgente pentru combaterea acestei boli, atât în cazul porcilor domestici, cât și în cazul populației de mistreți, luând în considerare faptul că se impune stabilirea, în regim de urgență, a unui nou Program pentru supravegherea, prevenirea și controlul pestei porcine africane în România, întrucât nu­mai prin această soluție legislativă poate fi asigurată, în regim de urgență, deblocarea situației existente, respectiv asigurarea creșterii porcinelor pe teritoriul României în condiții de siguranță, prin aplicarea unor măsuri urgente de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată.

Art. I. – (1) Pe teritoriul României se organizează următoarele tipuri de exploatații de porcine:
a) exploatații noncomerciale;
b) exploatații comerciale organizate în funcție de specificul acestora, respectiv de tip familial și profesional;
c) crescătorii de vânat și/sau complexuri de vânătoare, organizate în
condițiile stabilite de Ordonanța Guvernului nr. 81/2004 privind înființarea, organizarea și func­ționarea crescătoriilor de vânat și a complexurilor de vânătoare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 486/2004.

(2) Creșterea porcinelor poate fi făcută de către:
a) persoane fizice în cadrul ex­ploatațiilor noncomerciale, înre­gis­trate în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor - SNIIA, cu respectarea normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației. Porcinele sunt crescute numai pentru îngrășare, nu se comercializează, iar reproducția acestora în aceste exploatații este interzisă. Carnea și produsele din carne rezultate în urma sacrificării porcinelor sunt destinate exclusiv consumului în gospodăria proprie;
b) persoane fizice în cadrul exploa­tațiilor comerciale de tip familial, înregistrate în SNIIA, autorizate sanitar - veterinar, care cresc porcine atât pentru consum familial, cât și pentru comercializare, în baza atestatului de producător și a carnetului de co­mercializare, conform art. 8 alin. (6) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și com­pl­etările ulterioare, către exploa­tații noncomerciale și co­merciale de tip familial, precum și către abatoare, cu respectarea legisla­ției în vigoare;
c) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane ju­­ri­dice, în cadrul exploatațiilor comerciale de tip familial, înregis­trate în SNIIA, autorizate sanitar - veterinar;
d) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprin­deri familiale, persoane ju­ridice, în cadrul exploatațiilor comerciale, înregistrate în SNIIA, autorizate sanitar - vete­rinar, care cresc în sistem semideschis rase autohtone;
e) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice în cadrul exploatațiilor comerciale profesionale, înregistrate în SNIIA, autorizate sanitar - veterinar;
f) deținătorii crescătoriilor de vânat și/sau complexurilor de vânătoare, înregistrate în SNIIA, autorizate sanitar – veterinar.

Art. II. - Se aprobă Programul pentru supravegherea, prevenirea și controlul pestei porcine africane în România, denumit în continuare Program, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

Art. III. – Organele competente cu drept de control din cadrul autorităților și instituțiilor publice, menționate în capitolul VIII din Program, efectuează controale pentru a verifica respectarea cerințelor din prezenta ordonanța și a atribuțiilor din domeniului de competență și aplică sancțiuni.

3. Art. IV. - (1) Constituie contravenție nerespectarea de către operatorii care dețin porcine a cerințelor prevăzute la art. 6 alin. (2) din Program și se sancționează după cum urmează:
a) nerespectarea de către persoane fizice cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei;
b) nerespectarea de către persoane juridice cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.

Ce spun oficialii maramureșeni

„Deocamdată este în stadiu de proiect. Totul este gândit în perspectiva de a se diminua focarele de pestă porcină  africană. Acesta e motivul pentru care se încearcă. Dacă proiectul va primi toate sufragiile, se încearcă ca în exploatațiile nonprofesionale - vorbim de populație - să fie luate măsuri: zona de creștere a porcului să fie limitată, proprie­tarul să intre cu un anumit tip de încălțăminte în zona de creștere, care rămâne în spațiul în care își lasă încălțămintea cu care vine din exterior. Iar încălțămintea de fermă trece printr-o zonă cu dezinfectanți. De asemenea, hainele de lucru trebuie să fie dezinfectate. Aici este o discuție. Nu sunt încă nici norme, dar este un proiect care ar trebui să aibă un efect de reducere semnificativă a apariției cazurilor de pestă. În acest context, oamenii ar putea să își vândă porcul, dar în fața medicului veterinar. Și acuma se poate vinde un porc din zona în care nu este pestă porcină africană, cu condiția să se știe că zona este liberă de boală și să se cunoască zona unde se duc. S-a constatat că libera circulație a persoanelor nu poate fi limitată. Oamenii se duc peste tot și revin de unde se duc și intră în zona de creștere, fără să realizeze pericolul pe  care îl pot aduce în exploatație. Se încearcă, inclusiv, să se conștientizeze crescătorul că, prin aceste minime măsuri, se poate reduce incidența cumplitei boli. Nu este ușor. Cei de la Bruxelles așa cred, ei așa văd că România ar putea să limiteze numărul de cazuri. Afară nu există acest risc. Nu există crescătorii diseminate prin toate locurile cu condiții improprii. Inițiativa nu este rea, dar e antipopulară”, a spus directorul adjunct la DSVSA Maramureș, Vasile Pop. Acesta a declarat că, în momentul de față, sunt două focare de pestă porcină africană în județ.

Cum se vede de la  țară
„Adevărul e undeva la mijloc. Dar depinde cum iei măsuri. Este normal ca în zonele unde există riscul apariției pestei porcine africane să fie luate măsuri, dar eu făceam altceva. Eu recomandam. La fel cum s-a făcut cu vaccinarea, dacă tu nu vrei să iei măsuri de biosecuritate, e problema ta. Și tu ești cel care vei avea de suferit. Ei, pentru fermele mari e cu totul altceva, dar pentru cele mici eu făceam o recomandare. Nici pe departe nu spuneam așa, imperativ, că se amendează sau alte măsuri. Și explic și de ce. Este aproape imposibil să se urmărească dacă proprietarul a dat sau nu acele lături, ce cad de la masă. E cam aiurea. Nu ne-a întrebat absolut nimeni, nimic. Sunt convins că și cei de la ANSVA au logica lor, dar ar fi trebuit să ne și întrebe. Probabil, cei care au dat ordinul ăsta nu au crescut niciodată un porc.
Eu nu cred că va  trece propune­rea. În primul rând, liberalii vor fi cei care vor cere explicații. Am vorbit cu senatorul Țâgârlaș și a fost interesat de situație. Aici la noi, ne rugăm la Dumnezeu să moară toți mistreții. Încă suntem în coate și genunchi, facem mătănii, din cauza unor administratori de fond funciar pe raza comunei Mireșu Mare, Ulmeni, Șomcuta Mare, Valea  Chioarului, care își bat joc de producători, de proprietarii de terenuri. De aceea ne rugăm să meargă pesta porcină pe fondurile de vânătoare, la mistreți. Numai Dumnezeu ne poate salva și de pesta porcină”, a spus Ioan Mătieș, primarul din Mireșu Mare.