Proiect cultural de anvergură internațională: „Maramureș - promotor al culturii și identității românești în lume”ˮ

În contextul declarării Anului 2021 ca fiind „Anul Omagial al pastorației românilor din afara României” de către Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului, Consiliul Județean Maramureș, Asociația de Turism, Consultanță și Implementarea Proiectelor Europene și GAZETA de Maramureș, sub egida Academiei Române, filiala Cluj, derulează proiectul „Maramureș-promotor al culturii și identității românești în lume”. Acest proiect complex cuprinde realizarea unui volum, coordonat de domnul academician Emil Burzo, președintele de onoare al Academiei Române, filiala Cluj, și organizarea unui simpozion internațional, care va avea loc în perioada 3-5 septembrie și la care vor participa personalități de prim rang din țară și din străinătate.

Marele Eminescu spunea că, „într-un fel sau altul toți ne tragem din Ma­ra­mureș”. Iar Maramureșul a fost, de-a lungul istoriei, „Țara Dacilor Liberi”, „Țara Voievozilor Întemeietori de Țară”, „Țara eroilor, martirilor și sfinților”, „Țara demnității și a curajului”. Maramureșenii și-au asumat mereu cu onoare și responsabilitate menirea și au avut mândria nepăcătoasă de a scrie istorie. De aceea, în acest an special, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind „Anul omagial al pastorației românilor din afara României”, era firesc ca Maramureșul și ma­ramureșenii să-și asume o altă menire importantă, aceea de a fi „promotori ai culturii și identității românești în lume”.
Printr-un parteneriat între Episcopia Ortodoxă a Mara­mu­reșului și Sătmarului, Consiliul Județean Maramureș, Asociația de Turism, Consultanță și Implementarea Proiectelor Europene și GAZETA de Mara­mureș, sub egida Academiei Române, filiala Cluj, la care s-a alăturat cu deschidere Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, se derulează un proiect complex care transformă această zonă binecuvântată în kilometrul zero al românismului și culturii.
Proiectul, numit sugestiv „Ma­ra­mureș-promotor al culturii și identității românești în lume”, cuprinde realizarea unui volum și orga­nizarea unui simpozion inter­­național.
Volumul, de peste 300 de pagini, este coordonat de către domnul academician Emil Burzo, pre­șe­dintele de onoare al Academiei Române, filiala Cluj, și cuprinde lucrări de o valoare deosebită, scrise de personalități de prim rang ale culturii românești: ÎPS Mitropolit Andrei Andreicuț, acad. Bogdan Simionescu, vicepreședintele Academiei Române, acad. Ioan Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Republicii Moldova, acad. Mihai Cimpoi, acad. Emil Burzo, acad. Nicolae-Victor Zamfir, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Ana Blandiana, prof univ. dr. Vasile Puşcaș, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității „Babeș Bolyaiˮ din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Valer Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decem­brieˮ din Alba Iulia, prof. univ. dr. Virgil Ciomoş, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, prof. univ. dr. Aurel Codoban, dr. Ioan Drăgan, fost director al Arhivelor Naționale ale României, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, Pompei Cocean, Nicoleta David, Arhimandrit dr. Macarie Motogna, prof. univ. dr. Mircea Popa,  prof. univ. dr. Onufrie Vințeler, dr. Teodor Ardelean, director Daliana Bonaț, dr. Ioan Lăcătușu, prof. univ. dr. Nicolae Iuga, lector univ. dr. Ilie Gherheş, Ion M. Botoș.

Prefața volumului, semnată de PS Episcop Iustin, este un text de suflet, din care cităm: „Rămânând în permanență legați de cer, maramureșenii au primit de la Dumnezeu daruri mari și luminate, slăvite și preaînalte. În primul rând, și-au temeluit o țară, «Țara Maramureșului», peste care n-a putut trece nimeni, căci era și este ocrotită de Dumnezeu și de unde nu i-au putut smulge nici vânturile, nici valurile, nici neamurile asupritoare mai puternice, spre a-i duce în robie. Se spune despre jocul mărunt și tropotit al ma­ra­mu­reșenilor că are drept explicații faptul că sunt aici de când era pământul fierbinte, adică de la facerea lumii și că schimbarea atât de rapidă de pe un picior pe altul era din cauza fierbințelii pământului. Ce frumoasă explicație!

Or, cum sunt aici dintotdeauna și vor fi întotdeauna până la sfârșitul istoriei acestei lumi văzute, care conform Scripturilor se va întâmpla cândva, nu știm când și nici nu ne privește pe noi, ci pe Dumnezeu-Creatorul, țiitorul și Stăpânul Cerului și al Pământului.

Maramureșul, cel de sub cerul din care îi vorbește Dumnezeu, a fost în istorie un spațiu al Creației sub inspirație divină. Neam de voievozi dreptcredincioși, dârji și demni, maramureșenii au ctitorit pentru veșnicie, și chiar «veșnicia s-a născut la sat», Lucian Blaga.
Satele din Maramureș sunt un crâmpei de veșnicie, Catedralele de lemn cu turlele lor care străpung cerul au fost inima și centrul comunității. În jurul lor, s-a desfășurat viața firească, frumoasă, nobilă și statornică a «dacilor liberi», care au trăit întotdeauna liturgic în duhul și respirația sărbătorilor: Crăciun, Paști, Rusalii, Sânpetru și Sfânta Maria, fiind adevărate pietre în construcția calendarului creștin ortodox.
Liturghia și cuvântul de învățătură frumos, îndrumător și povățuitor al păstorilor de suflete le-a fost «Academie» pentru toată viața pe care au trăit-o și o trăiesc după comandamentele Evangheliei Domnului.

Istoria bisericească a acestui ținut, conform profesorului doctor Nuțu Roșca și a altor istorici, reține numele a 30 de episcopi mărturisitori, începând de la străvechea Mănăstire Perii Maramureșului – 1391 – stavropighie constantinopolitană și ctitorie a voievozilor din neamul Drăgoșeștilor și până la Sfântul Iosif Mărturisitorul 1692-1705, Gavril de Bârsana 1739 și până la Părintele nostru Vrednic de pomenire Arhiepiscop Justinian, care au fost stâlpi de lumină și mari apărători ai unității credinței, drepturilor, libertății și demnității românilor din această parte de țară.
Ierarhii luminați, păstorii adevărați și monahii consacrați au fost și dascăli de cuget și simțire românească. Ei i-au învățat pe maramureșeni tainele scrisului și ale cititului, istoria bisericească și a neamului și toate rânduielile sfinte strămoșești.

Sub oblăduirea lor, s-au născut adevăratele capodopere. Codicele de la Ieud, despre care Nicolae Iorga afirmă că este prima scriere în limba română și care s-a alcătuit în una din  mănăstirile din Mara­mureș, probabil la Peri, descoperit în mod miraculos în 1921 (acum un secol) în podul Bisericii ortodoxe din Ieud Deal, de la a cărui descoperire iată se împlinește anul acesta un secol, iar Episcopia Maramureșului și Sătmarului a purces la editarea unei ediții jubiliare spre a marca evenimentul, este dovada unui popor cult și preocupat de cuvântul vorbit și scris.

Catedralele de lemn ale Mara­mu­re­șului cu o vechime impresionantă, unele de peste cinci secole, sunt unice în arhitectura bisericească românească și au determinat specialiștii să consacre pe această temă un adevărat stil, «stilul maramureșean», alături de cel moldovenesc și brâncovenesc.

Atât de cunoscute sunt bisericile de lemn din Maramureș în toată lumea, încât, aflat la o conferință internațională cu mai multe religii și credințe, Pr. prof. dr. Constantin Coman povestește că, la un moment dat, li s-a cerut fiecărui participant să deseneze o clădire sau un obiectiv important din țara lor prin care toți ceilalți participanți să înțeleagă din ce țară vine.  Pr. prof. dr. Constantin Coman s-a gândit puțin și a desenat repede și simplu, din câteva linii, o biserică maramureșeană. Toți participanții au exclamat: Aaaa! Maramureș, România.

Iată cum a ajuns Maramureșul să fie cunoscut în toată lumea, pentru că este una din destinațiile cele mai importante din România. Cu biserica de lemn din Maramureș, creația meșterilor populari de geniu, maramureșenii au ajuns astfel în toată țara, în toată Europa și pe toate continentele lumii – SUA, America Latină (Venezuela) și până în Australia.
Tradițiile populare și sacre, graiul, portul, ospitalitatea i-au făcut pe maramureșeni iubiți și prieteni cu oricine le calcă pragul. Cine trece o dată prin porțile de lemn ale ospitalității și veșniciei ma­ra­mureșene, cine intră într-o biserică sau mănăstire din Maramureș (vezi Bârsana sau Săpânța-Noul Peri), cine stă pe prispa unei case de lemn din Maramureș la povești nemuritoare nu va uita niciodată, ci va simți nevoia să revină ori de câte ori va avea sentimentul că și-a pierdut veșnicia din suflet sau și că îi sunt rădăcinile și dăinuirea în pericol.
Comunitățile din jurul României și-au păstrat identitatea românească (vorbesc de cei din dreapta Tisei) și credința strămoșească prin aceleași valori care definesc Țara Maramureșului. Am fost în vizite pastorale și culturale la ei în mai multe rânduri, în dreapta Tisei, și m-am minunat de autenticitatea portului, graiului, cântului și colindului pe care le păstrează tot atât de bine, dacă nu chiar mai pure ca noi, maramureșenii din România, deși ei au fost parte a URSS, care a nivelat și a înlăturat tot ce a fost valoare etnică și națională.
În comunitățile Românești din toată Europa și din toată lumea, în promovarea identității culturale românești și unității credinței ortodoxe strămoșești, maramureșenii și oșenii sunt cei dintâi care se angajează în organizarea parohiilor și înființarea mănăstirilor sub îndrumarea ierarhilor, preoților și monahilor pe care îi păstoresc cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române și a Sfântului Sinod”.

Volumul, realizat într-un tiraj de 1000 de exemplare, este distribuit gratuit primăriilor și bibliotecilor din județul Maramureș, ins­ti­tu­țiilor partenere în proiect, principalelor universități din țară și instituțiilor aflate sub egida Academiei Române.

De asemenea, proiectul cuprinde organizarea unui simpozion inter­național, în perioada 3-5 septembrie, în următoarele locații:
Vineri, 3 septembrie, începând cu ora 14.00,  la Catedrala Episcopală „Sfânta Treimeˮ din Baia Mare;
Sâmbătă, 4 septembrie, începând cu ora 10.00, în Sala de Conferințe a Memorialului Victimelor Comunismului și Rezistenței din Sighetu Marmației;
Duminică, 5 septembrie, începând cu ora 10.00, la Mănăstirea Bârsana.
Cele trei evenimente au loc cu respectarea tuturor măsurilor de protecție, iar intrarea este liberă. Participanții vor avea ocazia să asiste la prelegerile unor per­sonalități de prim rang ale culturii românești.

Programul evenimentului
„Maramureș - promotor al culturii și identității românești în lumeˮ

3-5 septembrie 2021
Vineri, 3 septembrie
Ora 14.00 – Catedrala Ortodoxă „Sfânta Treimeˮ din Baia Mare
Deschiderea evenimentului în prezența PS Episcop Iustin, ÎPS Mitropolit Andrei Andreicuț și a președintelui CJ Maramureș, Ionel Bogdan
Cuvânt de deschidere:
PS Episcop Iustin
ÎPS Mitropolit Andrei Andreicuț
Ionel Bogdan, președintele CJ Maramureș
Vlad Duruș, Prefectul județului Maramureș
Costin-Hendea Anca-Minodora, inspector școlar general

Ora 14.30 -17.00 – Prelegerile invitaților:
Acad. Bogdan Simionescu – vicepreședintele Academiei Române
Acad. Emil Burzo – președintele de onoare al Academiei Române, filiala Cluj
Acad. Nicolae Zamfir
Prof. univ. dr. Daniel David, rector UBB
Prof. univ. dr. Daniel Breaz, rector al Universității „1 Decembrieˮ Alba Iulia
Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș
Prof. univ. dr. Dan Dungaciu
Prof. univ. dr. Virgil Ciomoș
Prof univ. dr. Ioan Chirilă
Prof. univ. dr. Pompei Cocean
Dr. Teodor Ardelean
   
Moderator: Mircea Fărcaș - Decanul Facultății de Litere din cadrul Universității de Nord.
Sâmbătă, 4 septembrie
Ora 10.00 – Deschiderea lucrărilor celei de-a doua zile a simpozionului
Locație: Sala de conferințe a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței  Sighetu Marmației
Moderator: Gheorghe Mihai Bârle
Programul prelegerilor:
Dr. Ioan Drăgan – fost director al Arhivelor Naționale
Pr. Antonie Vasile Tămaș, dr. Ioan Lăcătușu
Prof. Mihai Trifoi
Prof univ. dr. Nicolae Iuga
Prof. univ. dr. Ilie Gherheș
Ion Botoș - președintele Uniunii Interregionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”
Ion Huzău – istoric, ziarist Transcarpatia

Duminică, 5 septembrie  
Ora 10.00 – Participarea la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Bârsana
Ora 11.30 – A treia parte a simpozionului. Prelegeri:
Prof. univ. dr. Ioan Chirilă
Prof univ. dr. Virgil Ciomoș
Arhimandrit Macarie Motogna

Moderator: Arhimandrit Macarie Motogna, starețul Mănăstirii Rohia.