Proiect arheologic prezentat în Ungaria

În 9 octombrie a avut loc conferinţa internaţională  „New results in the archaeological research in the eastern part of the Carpathian Basin”, ce s-a desfăşurat la Muzeul Jósa András din Nyíregyháza, Ungaria. Au participat cercetători de la muzeele Herman Ottó din Miskolc şi Déri din Debrecen, Muzeul Municipal  Ioan Raica din Sebeş, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.

 

 

În cadrul conferinţei amintite, muzeograful Bogdan Bobînă, de la instituţia muzeală băimăreană a prezentat rezultatele proiectului interdisciplinar O arheologie a munţilor din Maramureş. Acesta a debutat în anul 2012, prin verificarea  punctelor din repertoriul arheologic descoperite la o altitudine de peste 900/1000 m; cu această ocazie, a fost verificată şi amenajarea unei pârtii de schi în Pasul Prislop, unde, la altitudinea de 1.395m, au fost descoperite două piese litice în poziţie secundară, aparţinând probabil paleoliticului superior. În urma verificărilor  din anul 2012 au fost alese spre studiu trei regiuni: Pasul Prislop, Vârful Geamănul şi Vârful Pietrosu Rodnei.

 

Cercetările din anul 2014 s-au concentrat în Pasul Prislop, iar  cele din anul 2015 în zona Pasului  Prislop, zona vârfului Geamănu şi a posibilelor rute spre Fântâna Stanchii – culoare de trecere din Moldova spre Maramureş. În 2014 şi 2015, în punctul Pasul Prislop-Pârtia de schi, a fost descoperită o serie întreagă de piese litice în jurul altitudinii de 1.420-1.456 m, toate în poziţie secundară. O altă aşezare, probabil mezolitică, a fost identificată în anul 2014 şi revizitată în 2015, tot în zona Pasului Prislop, mai precis în şaua dintre Tarniţa Ţifa şi vârful Coasta Plaiului,  în  apropiere de stâna Gropşoare, la altitudinea de 1.568 m; toate piesele au fost descoperite in situ.

 

În anul 2014 s-a încercat şi o primă identificare în teren a unor structuri şi a locului asociate bătăliei din anul 1717 cu tătarii,  situate nu departe de Pasul Prislop. Ca reper au fost folosite hărţile  josephine, şi anume planşa XXXVII din zona oraşului Borşa, judeţul Maramureş; pe această hartă apar trei Wachthaus-uri (două amplasate la ieşirea din Borşa spre Pasul Prislop, pe valea Vişeu, şi al treilea în zona  actualei Baia Borşa, pe valea Cisla) şi tot aici apare menţionat şi locul înfrângerii tătarilor, poziţionat însă diferit  de monumentul memorial actual.

 

În anul 2015, în Poiana Ştiol, la altitudinea de 1.527 m, au fost descoperite o piesă de silex şi fragmente ceramice medievale. De asemenea, în timpul cercetărilor din 2014-2015, au fost documentate o serie de ruine şi materiale aparţinând celor două războaie mondiale, precum şi mai multe stâne abandonate. Pentru viitorul apropiat, „O arheologie a munţilor din Maramureş” prevede efectuarea unor sondaje în situl de la stâna Gropşoare şi în câteva din structurile datând din cele două războaie mondiale şi  continuarea cercetărilor de suprafaţă în cele trei regiuni stabilite.

 

 

Proiectul O arheologie a munţilor din Maramureş a fost iniţiat de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş în anul 2012, parteneri fiind Institutul de Arheologie Vasile Pârvan Bucureşti, Muzeul Judeţean Satu Mare şi Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia.

 

 

Aşezări vechi de zece milenii

 

„Descoperirea celor două aşezări vechi de peste 10.000 de ani la o altitudine de 1.500  m demonstrează exploatarea spaţiului  montan maramureşean încă din vechime. Chiar dacă cele două  situri aparţin unor vânători-culegători, suntem convinşi că şi  populaţiile neolitice de păstori-agricultori au utilizat Munţii Maramureşului, regiunea Pasului Prislop fiind tranzitată constant în preistorie, fiind cea mai uşoară legătură între cele două văi: Bistriţa Aurie şi Vişeu.”

- drd. Bogdan Bobînă, muzeograf