Procesul între Gabriel Resources și statul român, aproape de final. Urmează Romaltyn – statul român?

Zilele trecute, am primit la redacție un mesaj cu privire la procesul dintre statul român și compania minieră canadiană Gabriel Resources. Un proces care se desfășoară la Curtea Internațională de Arbitraj din SUA și care are o miză de peste 4 miliarde de dolari americani. Pe scurt, firma canadiană nu a putut demara activitatea productivă la Roșia Montana, în munții Apuseni. De vreo zece ani, firma stă și nu poate activa. După procese, disputate în România, canadienii au decis să dea România în judecată pentru blocarea activității și cer miliarde de dolari daune.

În aparență, acest proces nu interesează Maramureșul decât statistic, ca o poveste din mineritul românesc. În fapt, suntem foarte interesați de ce se întâmplă la Curtea de Arbitraj. Și în Baia Mare există o firmă care are activitatea blocată. Romaltyn nu poate începe activitatea productivă, deoarece administrația locală a blocat totul pe motiv de cianură.  GAZETA a scris despre situația de aici. Dar și patronii Romaltyn așteaptă rezultatul din SUA, deoarece vor uza de aceeași posibilă rezolvare. Adică, vor da în judecată România, autoritățile, pentru blocajele de aici. Kazahii de la  Romalyn au prelungit licența de exploatare pentru iazul de la Flotația Centrală până în 2027. Acest iaz ar fi urmat să fie exploatat de Romaltyn. El are peste 10 milioane de tone de steril, iar conducerea firmei investește cam un milion de euro pe an pentru menținerea „fabricii de Aur” și paza la iazul de decantare Aurul.  Acesta este cel mai  modern din țară, are folie de protecție pentru scurgerile în sol, singurul din țară cu așa ceva și este încărcat cam un sfert din capacitate. În el se poate depune iazul de la Flotația Centrală, după prelucrare și încă se mai poate pune. Iazul Aurul nu poate fi închis, ecologizat, până nu este umplut la capacitate maximă. Așa cum este acum, e o bombă ecologică. În acest context, și kazahii de la Romatyn se pregătesc de un proces internațional în care ar solicita și daune pentru acești ani în care nu au putut lucra.  

Procesul dintre compania minieră privată Gabriel Resources și Statul Român pentru proiectul minier de la Roșia Montană, Alba, a ajuns în ultima fază de judecată. Compania canadiană cere daune de 4,7 miliarde de dolari. În perioada septembrie - octombrie 2022, la dosar au fost depuse o serie de documente, printre care și memorii ale unor entități care au cerut să intervină în cauză, de partea uneia sau alteia dintre părți. Instanța a acceptat documentele, iar pe18 octombrie 2022 fiecare dintre cele două părți au depus observații cu privire la memoriile depuse la dosar.
La sfârșitul lunii decembrie 2021, președintele Tribunalului de Arbitraj a declarat că a început deliberarea și că va pronunța o hotărâre în 2022. În ianuarie 2022, Tribunalul a confirmat că a analizat cu atenție dosarul cauzei și că va continua procedura de deliberare. În aprilie 2022, instanța a informat părțile că a avut numeroase deliberări pentru a ajunge la o decizie cu privire la cererile și apărările în cauză și că a ajuns la concluzia că există anumite aspecte ale cauzei pentru care are nevoie de infor­mații suplimentare. A fost emisă o listă limitată de întrebări suplimentare către părți, cu scopul de a avea un dosar complet atunci când își va încheia deliberările privind cauza în ansamblu și va pregăti sentința.
Reclamanții (Gabriel Resources) au depus un răspuns la întrebări la 14 iunie 2022, iar pentru pârât (Statul Român) s-a solicitat depunerea unui răspuns până în 19 septembrie 2022. Tribunalul și-a rezervat, de asemenea, posibilitatea unei runde suplimentare de observații din partea părților cu privire la întrebări, dacă va considera că este necesar, în urma examinării primei runde de pledoarii.
„În ciuda declarației Tribunalului că ar pronunța o hotărâre în 2022, nu există niciun termen specificat în Regulamentul ICSID aplicabil în acest caz. În plus, este posibil ca Tribunalul să solicite o etapă procedurală suplimentară înainte de emiterea unei hotărâri. Orice hotărâre poate face obiectul unei cereri de anulare (deși o astfel de cerere de anulare poate fi formulată doar pentru motive foarte limitate în temeiul Regulamentului ICSID)”, se precizează în ultimul raport financiar al companiei canadiene, făcut public în august 2022.

Reprezentanții Statului Român au menținut pe toată perioada celor șapte ani de judecată un secret total în legătură cu evoluția cazului. Astfel, s-a ajuns ca organizația Mining Watch România să ceară Guvernului României, în iulie 2022, să comunice de urgență decizia Curții de Apel Ploiești care a anulat irevocabil şi ultimul certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic din Roșia Montană. Acesta este considerat un act-cheie în procesul de arbitraj de la Washington şi ar putea ajuta România să scape de plata a 4,7 miliarde de dolari către Gabriel Resources.

Concret, Curtea de Apel Ploieşti a casat o hotărâre a Tribunalului Buzău din 10 decembrie 2020 şi a dispus anularea certificatului de descărcare arheologică pentru proiectul minier. „Deși recursul era în plină desfășurare, avocații Gabriel Resources au prezentat decizia instanței din Buzău, care menținea certificatul de descărcare, ca fiind definitivă şi irevocabilă, ceea ce nu era adevărat. Potrivit documentelor oficiale depuse în procesul de arbitraj, avocații companiei canadiene au depus acest argument pe 29 octombrie 2021. La acel moment, recursul de la Ploiești era în plină desfășurare”, au declarat reprezentanții Mining Watch.
Reprezentanții Guvernului nu au comunicat dacă acest document a fost depus la dosarul din SUA, dar este posibil ca acesta să fie cuprins în memoriul depus de una dintre părțile care au fost acceptate ca intervenienți în cauză. Având în vedere timpul scurt rămas până la finalul acestui an, este posibil ca hotărârea în procesul de arbitraj să fie luată doar în 2023. Canadienii vor daune financiare de 4,7 miliarde de dolari SUA pentru faptul că autoritățile române nu au avizat proiectul minier de la Roşia Montană şi au amânat o asemenea decizie timp de peste 10 ani.  În timpul Guvernului Victor Ponta, a fost promovată o lege pentru proiect, care a căzut la vot în Parlament, după o serie de proteste masive ce au avut loc în septembrie 2013, la Bucureşti şi Cluj-Napoca, cu ecouri în toată țara.

Gabriel Resources deţine 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Compania canadiană acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada şi Marea Britanie.