Priorităţile, proiectele şi riscurile anului 2017

Anul 2017 este unul crucial pentru dezvoltarea judeţului. În acest an, va „bate gongul final” pentru o serie de proiecte vitale pentru viitorul judeţului: Modernizarea Aeroportului Internaţional Baia Mare şi Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş, cel mai mare proiect cu finanţare europeană din judeţ a cărui nerealizare ar însemna prejudicii şi riscuri extrem de mari pentru Maramnureş. Mai mult, în acest an trebuie demarate noi proiecte prin fonduri guvernamentale şi, mai ales, europene, pentru că ratarea startului unui nou ciclu financiar european ar însemna ca Maramureşul să rămână din nou codaşul regiunii în materie de absorbţie. Oportunităţile acestui an sunt direct proporţionale cu riscurile. 2017 va fi ori un „boom” investiţional ori un dezastru total.

2017 este unul dintre anii cruciali pentru dezvoltarea şi viitorul judeţului. Un an în care ne decidem, fără exagerare, vii­­torul pe termen mediu. Atât proiectele aflate în implementare cât şi noile programe europene au depăşit stadiul de „întârziere”, aflându-se deja la cota de avarie. Nu mai putem cere prelungiri şi amânări. Iar rezultatele vor fi în extreme: 2017 va fi ori cel mai bun an din punct de vedere al investiţiilor ori un dezastru total, care ne va duce la fa­liment.
Diferenţa o va face modul în care va fi implementat proiectul „Management integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş”, cel mai important proiect cu finanţare europeană şi totodată cel mai greu proiect implementat în judeţul nostru. Dacă proiectul nu va fi finalizat până la începutul verii, nu numai că va trebui să rambursăm banii europeni primiţi, dar riscăm şi amenzi uriaşe care ar băga judeţul, la propriu, în faliment. Mai mult, nu vom mai avea unde să ducem deşeurile, ceea ce va scumpi consistent factura maramureşenilor.
Tocmai de aceea, Consiliul Judeţean Maramureş depune eforturi uriaşe pentru a recupera întârzierile şi a regla, din mers, tot ce nu s-a făcut în ani buni. Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, spune că: „Sistemul Integrat de Gestiune a Deșeurilor este una dintre cele mai mari probleme ale județului, dar și a României. O dată cu îmbunătățirea condițiilor meteorologice, vom relua lucrările. În 2016 tot ce s-a lucrat a fost pe banii CJ. E nevoie să avem suficient sprijin la Ministerul Fondurilor Euro­pene, la Programul Național de Infra­structură Mare pentru ca finanțarea europeană pe acest proiect să fie reluată. Discutăm cu fiecare Unitate Administrativ Terito­rială în parte ca să îndeplinim condițiile pentru a semna noul contract de finanțare. Eu sper ca într-o lună de zile să avem semnat acest contract! Este imperativ ca acest proiect să fie finalizat, pentru că altfel nu avem soluții conform negocierilor pe care România le-a făcut cu Comisia Europeană pe temele de închidere a gropilor de gunoi existente. Trebuie finalizat acest proiect, nu doar în Maramureș ci în fiecare județ din România. Cele mai multe județe au mari probleme în implementarea acestui proiect. Vom găsi cele mai bune soluții pentru că în fiecare zi purtăm discuții, mai ales că este cel mai greu proiect pe care-l avem în derulare. Sunt mai multe procese pe rol și mai multe plângeri depuse la CJ privind implementarea acestui proiect. Dar vom avea discuții cu fiecare parte pentru a-i face să înțeleagă că acest proiect nu este un proiect al CJ. Ca autoritate publică locală, CJ nu are atribuții de a colecta deșeuri din Maramureș, dar fiecare primărie are obligația, conform legii, de a oferi soluții populației, pentru că, începând din iulie 2017, toate depo­zitele neconforme din România trebuie să fie închise. Dacă nu vom avea acest proiect întreb și eu unde vom duce deșeurile din Maramureș? Lucrăm intens ca acest proiect să poată fi fina­lizat, pentru că nu avem altă soluție”.

Un alt proiect decisiv pentru dezvoltarea şi bugetul judeţului este mo­dernizarea Aeroportului Internaţional Baia Mare. Lucrările sunt finalizate într-un procent de 99% şi, din aprilie-mai, aeroportul băimărean va deveni din nou operaţional. Dar lupta autori­tăţilor judeţene şi a conducerii  Regiei Autonome Aeropotul Internaţional Baia Mare continuă. Miza e uriaşă: finanţarea proiectului.
Deocamdată, ghidul de finanţare pe noile programe europene nu a fost pu­blicat, aşa că, pentru a evita penalităţi şi întârzieri, Aeroportul a accesat un cre­dit garantat de Consiliul Judeţean pentru a putea plăti constructorul. Acum, autorităţile judeţene încearcă să obţină bani de la Guvern pe care, ulterior, autorităţile centrale să şi-i recupereze prin accesarea unui program european.

Dorin Buda, directorul Aeroportului Internaţional Baia Mare, spune că: „La sfârşitul anului trecut, după ce Direcţia Silvică a exploatat masa lemnoasă de pe cele trei hectare scoase din fondul forestier, în 29 decembrie, am reuşit să predăm amplasamentul constructorului pentru a putea realiza ultimele lucrări, respectiv amenajarea terenului aferent, construirea unui drum perimetral şi montarea gardului împrejmuitor.
Lucrările sunt finalizate în procent de 99%, dar având în vedere vremurile geroase, dirigintele de şantier a emis o instrucţiune ce nu-i permite să facă lucrări acum legate de compactarea terenului respectiv. Echipamentul de dirijare al avioanelor la sol trebuie repoziţionat în funcţie de ceea ce ne spune producătorul lui. Trebuie repro­iectate procedurile de decolare-aterizare, pentru că, lungindu-se pista, e ne­voie. Înainte nu puteau ateriza avioa­nele de mediu curier, cele low cost.
Un termen realist de finalizare? Eu zic că în aprilie-mai se poate relua activitatea operaţională, dar nu mai depinde de noi, ci de Romatsa şi de cei cu care au încheiat contracte. Noi am venit în sprijinul lor, am făcut un studiu de obstacolare, am colectat toate posibilele obstacole pe o rază de 45 de km în jurul aeroportului, să aibă baza de date cei care proiectează.
În privinţa finanţării, am plătit toate facturile către constructor, următoarea factură consistentă scadentă în 10 fe­bruarie este de 5 milioane de Euro. Noi sperăm să primim fonduri, cei de la Ministerul Finanţelor au spus că nu ne pot da banii prin Ministerul Dezvoltării Regionale ci numai prin Ministerul Transporturilor, a făcut demersuri şi preşedintele CJ să fim prinşi în bugetul pe 2017 cu sume, urmând ca, după ce se publică ghidul de finanţare, să-şi recupereze Guvernul României banii din fonduri europene. Dar ca şi măsură de siguranţă e creditul accesat de noi”.

Şi Gabriel Zetea spune că: „În ceea ce privește Aeroportul, lucrările sunt fi­nali­zate, iar Aeroportul va fi dat în ex­ploatare probabil în această primăvară, cursele vor fi reluate. În urma discuțiilor pe care le purtăm în această perioadă și cu Ministerul Finanțelor și cu Ministerul Transporturilor dar și cu Ministerul Fondurilor Europene vrem să găsim cea mai bună modalitate prin care să facem plata efectivă a lucrărilor. Sigur, CJ Maramureș a garantat un credit pe care Aeroportul poate să-l acceseze, dar aceasta este doar o plasă de siguranță și o garanție pentru executantul lucrărilor că banii vor exista și că lucrările vor fi plătite. Dar nu îmi doresc să plătim această lucrare din fondurile CJ, așa că vom identifica fonduri fie europene, fie guvernamentale prin care aceste lucrări să fie plătite în această primăvară”.
 
Prioritățile administraţiei judeţene pentru 2017 vizează, în primul rând, demararea proiectelor pentru reabili­tarea infrastructurii rutiere județene. „Drumurile județene au rămas desco­perite ca și investiții în ultimii 26 de ani. Dintr-o rețea de 800 km de drumuri județene, avem reabilitare, în adevă­ratul sens al cuvântului, pe 56 km. Pe restul rețelei de drumuri nu s-au făcut decât lucrări de întreținere, ceea ce înseamnă straturi de asfalt de 5 – 6 cm, petice de asfalt, plombări și lucrări care până la urmă nu generează trăinicia lor mai mult de 2 – 3 ani.
Avem în acest moment destul de multe proiecte în ceea ce privește reabilitarea principalelor tronsoane de drumuri județene. Și mă refer aici la cele finanțate din fonduri europene: Drumul Nordului – reabilitarea a peste 80 km ce fac legătura cu județul Sălaj pe direcția Ariniș, Gârdani, Fărcașa înspre limita de județ Satu Mare (legătura cu Borlești) și până la Hideaga; iar al doi­lea tronson: între Șomcuta, Coaș, Copalnic, și Șurdești făcându-se legătura cu drumul deja reabilitat Baia Sprie – Bârsana.
Am depus acest proiect la ADR Nord-Vest pentru finanțare din Programul Operațional Regional și este în perioada de evaluare, așteptând un punct de vedere cât se poate de rapid, astfel încât să putem să intrăm pe partea de licitație.
În același timp, din fonduri naționale, din Programul Național de Dezvoltare Locală, Consiliul Județean are semnat și sunt bani alocați deja pentru încă două tronsoane de drum județean. Primul este în zona Lăpuș și vorbim de prima investiție majoră de reabilitare în această zonă, adică legătura între Rogoz, Dămăcușeni, Târgu Lăpuș, Coroieni, Baba și limita de județ, unde vorbim de peste 30 km. Al doilea tronson este între Șomcuta, Mireșu Mare și Remeți pe Someș, adică legătura cu viitorul pod între Ulmeni și Chelința. Pe aceste două tronsoane deja avem sumele alocate.
Aparatul tehnic al CJ lucrează la caietul de sarcini pentru licitație, iar în luna februarie cred că licitația va fi demarată astfel încât în vară să avem selectat un operator și să începem efectiv munca. În același timp, am depus la Ministerul Dezvoltării pentru finanțare reabilitarea drumului de pe Valea Izei, pentru că din punctul meu de vedere, dacă vorbim despre dezvoltarea turismului în Maramureșul Voievodal, nu se poate face acest lucru fără a reabilita întregul tronson dintre Vadu Izei și Săcel. În luna martie-aprilie a acestui an va începe finanțarea prin PNDL 2, în care eu cred că acest drum județean va fi prins spre finanțare”, spune preşe­dintele CJ.

În total sunt peste 200 de km de drumuri județene a căror reabilitare  va începe în anul 2017. „Nu vorbim doar de covor asfaltic, ci reabilitare: pornind de la structura de rezistență. Dacă nu este bună fundația drumului nu facem decât lucrări care țin foarte puțin, așa că soluția este reabilitarea. Studiile de fe­zabilitate pe care le avem pe cei peste 200 km de drum județean presupun lucrări de o calitate și mai mare decât ceea ce s-a lucrat pe Baia Sprie – Bârsana. Este un lucru încurajator, chiar dacă sunt lucrări ceva mai scumpe. Dacă pe Baia Sprie – Bârsana s-au turnat două straturi de asfalt, aici vor fi trei straturi de asfalt, pe lângă lucrările pentru consolidarea fundației. O asemenea lucrare nu se poate termina într-un singur an. Urmează ca în prima parte a anului să se facă licitațiile, iar în a doua parte a acestui an să se înceapă lucrările, cu termene relativ scurte de finalizare. 2018 poate să fie anul în care multe lucrări care vor începe pe drumuri județene să se și finalizeze”, spune Gabriel Zetea.

Un alt punct nevralgic în domeniul infrastructurii îl reprezintă celebrul DN 18, care a fost amânat şi răs-amânat din lipsă de fonduri. În acest an, în sfârşit, se pare că problema va fi rezolvată.
Preşedintele CJ, Gabriel Zetea, spune că: „În ceea ce privește drumurile naționale, zilele trecute am discutat cu Ministerul Transporturilor în ceea ce privește alocarea de fonduri pentru finalizarea lucrărilor pe DN 18. Pro­iectul de buget trimis spre Parla­ment cuprinde finanțări în integralitate pentru lucrările între Baia Sprie și Sighetu Marmației, dar și între Moisei și Iacobeni. Este îmbucurător pentru că firmele vor avea întreg suportul și sprijinul financiar pentru a finaliza lucrările în acest an. În același timp purtăm discuții cu reprezentanții CANDR din Cluj-Napoca pentru ca legătura între Baia Mare și Târgu Lăpuș să fie de asemenea cuprinsă la reabilitare, pentru că ar rămâne singurul tronson care nu ar fi reabilitat pe drumuri naționale. Avem și de aici promisiuni că se poate demara licitația în acest an”.

O altă prioritate a acestui an o re­pre­zintă depunerea de noi cereri de finanţare. Oricum, procesul de accesare este lent şi birocratic, iar dacă nu ne grăbim, va fi o pauză lungă în dezvoltarea judeţului până când noi fonduri europene vor ajunge în judeţ.
Preşedintele CJ Maramureş spune că se lucrează la un proiect de reabilitare a clădirii Palatului Administrativ: „Dis­cutăm în acest moment de posibilitatea depunerii tot prin POR a proiectului de reabilitare a Palatului Admi­nistrativ din Baia Mare, tot din fonduri europene. Este un proiect de milioane de euro, bani pe care altfel nu i-am avea sub nicio formă. Se refac toate documen­tațiile pentru a avea în maxim 3 luni un proiect finalizat pe care să-l și câști­găm, mai ales că Palatul Admi­nistrativ este o capodoperă arhitec­turală”.
În același timp, se lucrează pe partea de strategie a județului şi, pe lângă strategia de dezvoltare durabilă a județului Maramureș 2014 – 2020, administraţia judeţeană îşi doreşte în acest an trei strategii sectoriale: prima este strategia investițională a județului Maramureș, adică identificarea tuturor terenurilor disponibile în județ pentru investitori străini. Să se știe exact unde avem terenuri disponibile, la ce distanță sunt utilitățile, ce investiții sunt nevoie pentru ca terenul să poată fi pus la dispoziția unui investitor, ce forță de muncă avem disponibilă în zonă. Este foarte important să avem o astfel de idee la nivelul întregului județ, iar acest studiu ne va da inclusiv o locație pentru ca Maramureșul să o folosească pentru un eventual parc industrial.
A doua, Strategia de dezvoltare dura­bilă a turismului, adică elaborarea unui ghid pentru fiecare pensiune, a unui ghid cu evenimentele și periodicitatea lor, care sunt spațiile de cazare din județ, potențialele oferte care se pot face unor investitori sau tour-operatori europeni care doresc să introducă Maramureșul în oferta lor.
Iar a treia strategie este Strategia ener­getică: care sunt soluțiile pe care le oferim în următorii ani pentru energia necesară fiecărei locuințe și, în același timp, soluțiile oferite întreprinzătorilor privați și societăților comerciale, fie celor care doresc să deschidă afaceri în Maramureș, fie celor care își doresc
să-și reconfigureze sursele de energie pe care le folosesc astăzi.

Spre exemplu: unde sunt rețelele de gaz, ce potențiale investiții se pot face pentru a oferi și celor din Maramureșul Voievodal încălzire cu gaz, să vedem dacă este nevoie de surse de energie regenerabilă, dacă este mai avantajoasă încălzirea pe lemn etc. „Fără a avea documente programatice elaborate de oameni care se pricep, care să dea niște linii pe care să le urmăm ca și dezvoltare a județului în perioada urmă­toare, nu facem decât să rămânem la nivel de «părerologi»”, concluzio­nează preşedintele Zetea.