Primul buget al actualului Consiliu Județean este mai mare cu 53% decât cel de anul trecut

Zilele trecute, a avut loc la Palatul Administrativ o conferință de presă organizată și susținută de președintele Consiliului Județean, Ionel Bogdan. Acesta s-a întâlnit cu presa băimăreană pentru a prezenta date și informații despre bugetul județului, care urma să fie votat de aleșii maramureșenilor, în cadrul ședinței ordinare a CJ Maramureș, ce s-a desfășurat după terminarea conferinței de presă.

Ionel Bogdan a venit în sala „Bogdan Vodă” îmbrăcat elegant și cu un dosar plin cu acte și decizii legate de bugetul ce urma să fie votat de consilierii județeni. Președintele a vorbit aproape 40 de minute despre proiectele la care se lucrează pe bugetul acestui an, dar a prezentat și modificările care vor avea loc în organigrama instituției pe care o conduce.

„Avem primul buget pe care îl vom aproba în actuala formulă a Consiliului Județean. Ordinea de zi este legată de: proiectarea și execuția utilităților și dotă­rilor tehnice edilitare aferente unui bloc de locuințe ANL pe care îl construim în Baia Mare și pentru care noi trebuie să realizăm partea de apă, cana­lizare. Pentru aceste lucrări, apro­băm astăzi indicatorii tehnico-economici. Urmează proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului județului Maramureș. Acest buget pentru anul 2021 este unul care se axează, așa cum am anunțat public de mai multe ori, pe dezvoltare. Pentru noi, cel mai important lucru este să reușim să implementăm proiectele care sunt esențiale pentru dezvoltarea județului, cele pentru care ne-am angajat în campania electorală, în 2020. Urmăresc obiectiv cu obiectiv, astfel încât, la finalul mandatului pentru care maramureșenii m-au votat, să fiu sigur că mi-am res­pectat promisiunile pe care le-am făcut.
Revenind la proiectul de buget, acesta este unul în creștere, un buget de 640 de milioane de lei, cu peste 53%  mai mare decât în 2020. Nu este atât de mare, dacă ne raportăm la proiectele pe care noi le avem pentru 2021-2027, dar este un buget care conține o pondere foarte importantă în pregătirea de proiecte pentru 2021-2027, pentru alocarea financiară euro­peană din această perioadă. Practic, tot planul pe  care l-am prezentat maramureșenilor, adică obiectivele pe care le-am tre­cut în buget sunt cele pe  care le vom finanța din fonduri europene. Îmi doresc ca, în doi ani, să ajungem la un buget de peste un miliard de lei anual, bazat pe fonduri europene”, a spus Ionel Bogdan, președintele Consiliului Jude­țean Maramureș, în debutul conferinței de presă.

Mai departe, a prezentat cele mai importante puncte de pe ordinea de zi.
„Pentru dezvoltare, avem 419 mi­lioane de lei, practic o sumă cu 152% mai mare decât anul trecut pentru proiectele de dezvoltare ale județului. Restul banilor, 221 mi­lioane, sunt alocați pentru cheltuielile de funcționare. Aici intră Consiliul Județean și toate subordonatele pe care le are. O sumă, de  această dată, mai mică cu 12% față de cheltuielile anilor trecuți. Practic, am redus cheltuiala pe funcțio­nare și am crescut substanțial cheltuiala pe dezvoltare.

Investițiile în infrastructură ocupă o pondere foarte importantă la nivelul județului, adică este vorba de peste 300 de milioane de lei, care vor fi alocate pentru drumurile județene. Aici, vorbim de o creștere de peste 150% față de anul trecut și vom finaliza obiectivele pe care le avem pentru anul acesta pe drumurile județene. Este evident că drumurile județene sunt o problemă, mai ales cele care se află în execuție și care generează un deranj foarte mare pentru populație. De aceea, îmi cer scuze, în numele Consiliului Județean, tuturor maramureșenilor care au întâmpinat dificultăți în trafic. Îi asigur că, până la sfârșitul anului, toate drumurile în execuție se vor finaliza și se va circula la  standarde europene. }n urma discuțiilor pe care le-am avut cu constructorii, există o mobilizare mare pe toate șantierele din județ. Îi voi verifica atent și de-aproape, astfel încât să-și ducă la bun sfârșit planul de execuție pe 2021, iar la sfârșitul anului să avem drumurile județene finalizate.
Am prevăzut, de asemenea, peste 14 milioane de lei pentru studii de fezabilitate. Aceste studii pe care le finanțăm în acest an reprezintă: Drum Expres Baia Mare-Satu Mare, Centura municipiului Baia Mare, Centura metropolitană, Cen­tura municipiului Sighetu Mar­mației, celelalte drumuri jude­țene pe care le pregătim deja. Suntem cu 82 de kilometri de drumuri județene și mai pregătim peste 90 de kilometri de drum județean, anul acesta, pentru finanțare euro­peană. Deci, vorbim de 170 de kilometri de drum județean pe care vrem să-i reabilităm de la zero. În plus, planul de reabilitare, pe care îl punem la punct cu societatea Drumuri și Poduri a județului, va avea o alocație financiară totală de peste 40 de milioane de lei doar pentru anul acesta. Iar, dacă va fi cazul, vom suplimenta.
Dar cel mai important lucru este să realizăm aceste studii care vor sta la baza proiectelor europene și la baza absorbției de fonduri europene pe care Maramureșul o va face în următorii ani. Aceste studii pe care le vom face sunt temelia pentru absorbția fondurilor europene. De aici pornim.
Am auzit discuții că finanțăm cam multe studii de fezabilitate. Păi, dacă nu avem proiecte ambițioase, nu putem să le realizăm. Când am vorbit, la început, despre Centura metropolitană, toată lumea spunea că sunt nebun. Uite că deja avem acordul cu CNAIR, deja suntem în licitație publică cu studiul de fe­zabilitate, deja există accept de fi­nanțare  din partea POIM, ur­mează depunerea cererii de finan­țare și începem execuția. Sunt lu­cruri pe care le facem. Pe asta m-am bazat în tot proiectul acesta de buget. Să facem totul pentru Maramureș”, a spus Ionel Bogdan.
Președintele Consiliului Județean Maramureș a continuat cu alte puncte importante de pe ordinea de zi.
„Continuăm cu proiectul de hotărâre  privind aprobarea bugetului pentru Regia Autonomă Ae­ro­portul Internațional Maramureș. Aici avem câteva investiții importante pe  care le facem în acest an. Vorbim de peste 6,5 milioane de lei din bugetul județului, bani pe care îi vom direcționa prin bugetul pe care îl aprobăm astăzi. Fondurile sunt pentru dezvoltarea aeroportuară. Vă dau un exemplu: Salonul de protocol de la aeroport va fi transformat într-o sală de așteptare pentru pasagerii pe zborurile interne. Pentru că sunt preconizate zboruri charter spre  diferite destinații, care se suprapun cu orele de zbor spre București, trebuie separate, pentru că  se face o aglomerare mult prea mare. În plus, unul este zborul interna­țional, altul e cel intern.  Sunt alte reguli aplicate.
Asta până când vom implementa terminalul nou de pasageri. O in­ves­tiție care e, de asemenea, cu­prinsă pe fonduri europene, prin­tr-o alocare foarte generoasă prin Programul Operațional Infra­structură Mare. Vor fi și alte dotări absolut necesare pentru aeroport. Va fi o bandă pentru bagaje, vor fi câteva utilaje pentru transport persoane cu dizabilități. Toate astea sunt obli­ga­torii într-un astfel de aeroport. Vor exista și alte dotări de care este nevoie.  Astfel încât să putem, în acest an, să avem zboruri interna­ționale și de linie, nu doar charter.
La proiecte suplimentare, există un acord cu municipiul Baia Mare pentru susținerea activității aeroportului. Avem mai multe planuri, așa cum am spus, deoarece dorim să dezvoltăm traficul aerian în Baia Mare prin curse de linie cu diverse destinații europene. Or, efortul financiar pe  care îl vom face este unul destul de  generos pentru acest an, de aceea am stabilit, împreună cu primarul Cătălin Cherecheș, ca și Baia Mare să aibă o contribuție.

Proiectul numărul doi de pe ordinea de zi suplimentară este mo­dificarea organigramei Consiliului Județean Maramureș. Așa cum am anunțat și cum m-am angajat în fața maramureșenilor, pentru mine cel mai important lucru pe care îl aștept de la angajați este să își facă foarte bine treaba, Iar aparatul trebuie să fie foarte bine structurat, astfel încât să fie cât mai func­țional posibil și să răspundă nevoi­lor pe care județul le are. Inclusiv pentru implementarea proiectelor pe care le avem în derulare. Trebuie să existe o logică în ceea ce înseamnă regulamente de func­ționare și organizare. Și trebuie să fie foarte bine pusă la  punct partea de atribuții a fiecărui angajat. În acest fel, la sfârșitul anului 2021 să putem realiza o evaluare corectă, bazată pe ceea ce fiecare angajat a dus la îndeplinire în cursul anului.
Practic, sunt câteva servicii care se desființează, sunt birouri care se înființează, de asemenea sunt departamente care se comasează sau se mută de la o direcție la alta, astfel încât să existe o coerență cât mai mare în cadrul aparatului. Am redus și un număr de posturi în cadrul aparatului Consiliului Ju­dețean, dar  nu va rămâne nimeni, în acest moment, în afara CJ. Unii vor fi pe alte poziții decât sunt în acest moment. Îmi doresc să fim cât mai eficienți.
Dacă la sfârșitul anului, când vom trage linie iar unii nu își vor atinge obiectivele cerute, se vor lua măsuri în consecință. Dar, așa cum arată acum lucrurile, este foarte dificil să ai o evaluare corectă, de aceea toate sunt clarificate prin această organigramă. Fiecare angajat va avea atribuții foarte clare și, de aici încolo, trebuie ca fiecare să ne mișcăm la capacitate ma­ximă. Nu voi accepta ca aparatul Consiliului Județean să nu țină pasul cu proiectele și cu ceea ce avem de făcut pentru județul Maramureș. Acesta este obiectivul principal pentru reorganizarea de care vorbim acum.

De asemenea, am alocat bani pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor de la Fărcașa, peste 58 de milioane de lei, o creștere de peste 360% față de anul trecut, deoarece
mi-am asumat finalizarea acestui proiect cât mai rapid posibil.
Pe lângă investițiile în proiecte și în infrastructură, investim mai mulți bani anul acesta și în educație. Am prevă­zut în buget circa 3 milioane de lei, o sumă mai mare cu peste 180% față de suma prevăzută anul trecut pentru educație.
Totodată, prin implementarea proiectului „eȘcoala”, în va­loare de peste 23 de milioane de lei, bani europeni, vom achi­ziționa tablete pentru elevii din Mara­mureș”.


„Deși toate proiectele pe care le avem, le prezentăm, sunt importante, sunt câteva foarte importante. În primul rând, Drumul Expres Baia Mare-Satu Mare. Terminalul Aeroportului Internațional, apoi, Centura metropolitană a Băii Mari, Centura Sighetului și Podul de peste Tisa” – Ionel Bogdan 

*

Noul terminal al Aeroportului
 

„În acest moment, suntem în stadiul negocierilor cu JASPERS, (JASPERS este un parteneriat între Comisia Europeană (Direcţia Generală Politică Regională), Banca Europeană de Investiţii (BEI) , Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Kreditanstalt für iederaufbau (KfW). Parteneriatul reprezintă un instrument de asistență tehnică pentru cele douăsprezece ţări care au aderat la UE în 2004 şi în 2007. Prin acest instrument, statelor membre în cauză li se oferă sprijinul de care au nevoie pentru a pregăti proiecte importante de înaltă calitate, care urmează să fie cofinanţate din fonduri ale UE. N. red.).
Deci, noi suntem cuprinși cu finanțare în cadrul POIM 2014-2020. Va  trebui să finalizăm proiectul până în 2023, luna decembrie. Este obligatoriu să fie gata atunci, pentru că nu vom mai avea posibilitatea de fazare , deoarece, în următoarea alocare financiară 2021-2027,  nu se mai regăsesc astfel de linii de finanțare. Dar, din decembrie, tot discutăm cu JASPERS, am participat și eu la foarte multe discuții. Trebuie să avem avizul JASPERS. Până nu avem acest aviz, nu putem depune cererea de finanțare. Am refăcut documentațiile tehnice de trei ori, din noiembrie până acum. Am reproiectat terminalul, astfel încât să răspundă cerințelor JASPERS, care merge pe analize comparative, în general. Dar ei nu compară terminal din România cu terminal din Germania, să spunem. Ei spun așa, dacă Târgu Mureș a depus  un proiect de 10 milioane de euro și costă 500 de euro pe metru pătrat, de ce în Baia Mare costă 600? Neluând în considerare dotările, chestiuni esențiale care sunt cerute, până la urmă de comunitatea internațională Aero-space. Deci, pe reglementările interna­ționale trebuie să ai minimum doi metri pătrați, per pasager, pe care îl preconizezi că îți intră în aeroport.  Și până în cinci metri pătrați per pasager. Companiile aeriene serioase cer să ai minimum trei metri pătrați per pasager. Altfel nu vin să opereze pe aeroport. Consideră că nu ai condițiile necesare pentru a putea răspunde nevoilor pasagerilor lor și să își pună fanionul pe aeroportul tău.
Aici suntem într-o oarecare dispută cu cei de la JASPERS. Noi tot proiectul l-am gândit extrem de bine structurat, cu suprafață foarte bună, care să răspundă nevoilor de transport internațional și transport național cu două spații de așteptare pentru plecări și sosiri. Cu toate dotările necesare, astfel încât interacțiunea cu angajații aeroportului să fie cât mai mică. Să existe o distanță suficientă între oameni, să nu fie niciun fel de disconfort și să răspundă și nevoilor a două, trei zboruri care pot să apară în același interval orar. Și la transportul aeronautic este ca și la cel auto. Există anumite ore de vârf. Ceea ce am ca obiectiv este ca, până în luna iulie, să finalizăm toate negocierile cu JASPERS, să avem avizul de la ei pe o formă de proiect. Am propus deja două variante. Sper să ni se accepte una din cele două. După care depunem cererea de finanțare, apoi, imediat, scoatem la licitație proiectarea cu execuția. După avizul JASPERS, restul sunt formalități. Repet, banii sunt deja alocați pentru această finanțare prin POIM! Nu avem niciun fel de probleme de a lua banii decât de a arde etapele pe care le avem cu cei de la JASPERS. Repet și obiectivul: să deschidem acest terminal în decembrie 2023”, a spus Ionel Bogdan.