Prigoana chiaburilor din Raionul Vișeu în perioada 1950 - 1959*

 Asaltul noii orânduiri comuniste împotriva țărănimii înstărite a satelor a început odată cu Plenara Partidului Muncitoresc Român, din 3 - 5 martie 1949, care a hotărât „transformarea socialistă a agriculturii”. Acest proces s-a desfășurat de-a lungul unui deceniu, în mai multe etape, jalonat fiind de două decrete de tristă amintire: Decretul 83/1949 urmărea „lichidarea moșierilor”1 și Decretul 115/1959 - desființarea „rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură”2. 
                                                 
În Maramureș, acest demers diabolic a îmbrăcat forme specifice, iar noile autorități declarau că trebuie să anihileze, cu prioritate, acest „cuib de nobili”. O primă măsură a fost luată cu ocazia reconfigurării administrative din anul 1950, când Raionul Vișeu a fost arondat Regiunii Rodna, cu sediul la Bistrița, pentru a se fisura, în acest fel, coeziunea acestei comunități istorice bântuite, încă o dată, de vicisitudinile vremii. Astfel, se producea o aberație istorică așa încât maramureșenii din Raionul Vișeu aparțineau de Regiunea Rodna și de Bistrița.

În Maramureș instituția numită neam a fost și a rămas singura insti­tuție istorică; ea transgresând, cu succes, epocile istorice în mod subsecvent. Amenințând familia și interesele membrilor ei, uneori chiar viețile, prin reconfigurări repetate a așa-ziselor „liste cu chiaburi”, acestea s-au recompus, așa încât numărul chiaburilor din întreg Raionul Vișeu s-a micșorat de la 511 persoane „cap de familie”, la începutul perioadei, la 315 - la sfârșitul acesteia. A fost zdruncinată, așadar, o paradigmă istorică îndelung consacrată, provenind încă din convulsiile Evului Mediu a acestor „nobili de opincă”, obți­nându-se compromiterea, mai întâi, iar apoi „desființarea” ei pe așa-numitul „altar al luptei de clasă”.

„A fi fost de neam”, a fi din chiaburi sau jupâni era o distincție social-istorică de mare prestigiu, pornită de la acei nobili primari, care, prin abnegație istorică, au întemeiat adevărate linii de forțe virilocale, consacrate prin cutumele comunităților. Instituția numită neam te învedera social, după modelul castelor medievale, protejându-te, dându-ți o anumită imu­­nitate socială, chiar dacă deveneai scăpătat material, îți rămânea totuși statutul de a te regăsi într-o paradigmă socială aleasă. În fața unei asemenea realități istorico-sociale inedite și speciale, comuniștii se simțeau parcă și mai provocați.
Urmărind acest atribut al celor „trecuți”, selectați pe acele liste faimoase cu chiaburii din satele Raionului Vișeu, așadar, se poate lesne observa că aura de nobilitate istorică și de neam le era precizată și conservată și prin intermediul poreclei care devine, în acest fel, una de consacrare, chiar dacă juca doar rolul de enzimă istorică.
Identificarea nominală a așa-zișilor chiaburi din raionul Vișeu, în perioada de referință s-a făcut, funcție de criteriile stabilite, de legislația în vigoare, după localități și numărul casei, dar și după poreclă. Invocarea poreclei ca marcă identitar-socială a reprezentat, subliminal, un triumf și o speranță a persoanei prigonite, o candidatură a rezistenței în timp, dincolo de urgia vremurilor. Porecla s-a constituit, așadar, ca o monadă socia­lă, un conservant identitar, social și etnic prin care circula așa-zisul „sânge albastru” istoric. Acești oameni obișnuiau să-și spună adesea între ei, să se îmbărbăteze: „Facă ei cum vor, că noi om face cum om ști!”
În funcție de localitate și invers proporțional cu numărul de patronime întâlnit în sânul acesteia, bogăția poreclei edificatoare devine tot mai importantă și de mai mare definiție. În acest sens, avem evoluții/ involuții.
Borșa - 46 nominalizați, dintre care cu poreclă:

4. Șteșca Toader Cluceu - „Exploatează brațe de muncă”
5. Timiș Toader Călina - „Exploatează munca salariată, speculant, speculant în timpul secetei”
7. Timiș Grigore Bocău - „Exploatează brațele de muncă peste 30 de zile”
8. Ștețca Gavrilă Pingău - „Exploatează brațele de muncă”
11. Timiș Nicoară Neamțu bătrânul - „dă pământ în dijmă peste 4 ha, fost proprietar de joagăr, exploatează brațe de lucru”
12. Timiș Ioan Buftea - „Fost proprietar de munți exploatează brațe de lucru”
16. Timiș Dumitru Hazbei - „Întrebuințează brațe de muncă peste 300 zile”
17. Ștețcu Petru Dura - „Avea prăvălie mixtă, expl. cu moara țărănească”
18. Roman Vasile Vrici - „Speculant cârciumar, întrebuințează muncă salariată”
19. Danci Ilie zis Pocică Strâmbei - „Geambaș - fost cârciumar”
20. Mihali Petru Pagu - „Exploatează brațele de muncă în prezent și în trecut”
22. Timiș Găvrilă Hazbei Joița - „Exploatează brațele de muncă în prezent și în trecut”
23. Timiș Găvrilă Hrișcă - „Dă pământ în dijmă peste 4 ha, explt brațe de muncă”
24. Ștețca Vasile Călbează - „Dă pământ în dijmă peste 4 ha, exploatează brațe de muncă”
25. Mihali Mihai zis Ileașcă - „Exploatează muncă salariată”
26. Mihali Găvrilă Ștrifundă - „Exploatează muncă salariată”
28. Mihali Petru Cozmuță - „Exploatează și speculant”
30. Ștețca Ion  Leahu - „Exploatator și ceferist”
31. Ștețca Ion Cuicui - „Exploatează brațele de muncă”
33. Stematz Ștrul Pârja - „Are trei vizitii la căruța cu cai”
38. Roman Gheorghe Hatici - „A avut cârciumă până în anul 1952”
39. Timiș Găvrilă Hainăr - „Face comerț ambulant”
44. Hanțig Mihai Frâncu - „Face comerț ambulant”. Exploatează prin moară.
46. Mihali Lupa Mănăilă - „Exploatează muncă salariată”

Baia Borșa - 6 înscriși, doar doi cu poreclă:

2. Danci Ștefan Șopotă - „Exploatează brațele de muncă peste 30 zile”
3. Timiș Nicoară Buric - „Exploatează peste 30 zile muncă salariată”

Moisei - 28 înscriși, doar patru cu poreclă:

12. Coman Ștefan Șuiu - „Toate rudele chiaburi, dar nu exploatează”
20. Coman Gheorghe Vărzar - „Ex­ploatează brațele de muncă”
21. Tomoioagă Gheorghe Ciotu - „Exploatează brațele de muncă”
27. Coman Ioan Scurtu - „Exploatează muncă salariată, a avut servitori”

Vișeul de Sus - 40 nominalizați, iar următorii identificați
prin poreclă:

2. Andreica Petru Țipandru - „Fost cârciumar - folosește peste 50 zile muncă salariată”
3. Andreica Iacob Gogorel - Fost comandant poliție, o parte din avere confiscată”
4. Tomoioagă Ioan Doblan - „Folosește peste 30 zile brațe de muncă”
7. Grad Ioan Șoaia - „Folosește peste 30 zile brațe de muncă, adică dă teren în dijmă, folo­sește brațe de muncă”
8. Năsui Ștefan Răbinaș - „Va exploata cu batoza”
13. Tomoioagă Gheorghe Oțel - „Fost comerciant până în anul 1951. Cârciumar”
24. Andreica Ion Grădină - „Au grădină de zarzavat. Exploatează cu brațele peste 200 de zile”
Vișeul de Jos - 24 trecuți pe listă, dintre care 10 cu poreclă:
1. Pop Ioan Săcurice - „Exploatează peste 30 zile muncă salariată”
6. Năsui Găvrilă Tistău - „Exploatează brațe de lucru peste 30 zile”
7. Pop Ștefan Leșcă - „Pământ dat în dijmă. Expl. brațe de muncă”
8. Coman Gavrilă Surdic - „Dă pământ în dijmă. Expl. brațe de muncă”
10. Tomoioagă Gheorghe Pardon - „Fost cârciumar până în anul 1951”
11. Pop Ilie Hontu - „Fost cârciumar până în anul 1951”
12. Coman Ion Gh. Boitoș - „Folosește brațe de lucru peste 30 zile”
13. Coman Ștefan Mitruțan - „Exploatează brațe de muncă peste 30 zile”
16. Pop Petru Gurban - „Dă pământ în dijmă. Expl. brațe de muncă”
17. Năsui Ilie Bâzu - „Exploatează brațe de muncă peste 30 zile”
Leordina - 14    Nicio poreclă
Ruscova - 29    Nicio poreclă
Poienile de sub  Munte - 12    Nicio poreclă
Petrova - 43    Nicio poreclă
Valea Vișeului - 9    Nicio poreclă


Săliștea (de Sus) - 41 nominalizați, dintre care doar cinci cu poreclă:

1. Bărcan Iona Măranu - „Exploatează muncă salariată peste 30 zile”
3. Vlad Dumitru Moșucu - „Exploatează brațe de muncă peste 30 zile și prin moară”
7. Iuga Petru Cârznicu - „Exploatează brațe de lucru peste 30 zile”
13. Vlad Ioan Pișpuc - „Exploatează muncă salariată, dă teren în arendă”
15. Iuga Vasile Turcu - „Exploatează brațe de lucru peste 30 zile”

Săcelu - 13    Nicio poreclă

Dragomirești - 59 nominalizați, dintre care doar doi cu poreclă

4. Mariș Vasile Buheanu - „Exploatează brațe de muncă peste 600 zile”
40. Zubașcu Ion Băban - „Exploatează brațe de muncă peste 200 zile”

Ieud – 109 trecuți în tabel, dintre care cu poreclă:

1. Chindriș Ștefan Juji - „Exploatează muncă salariată”
2. Chindriș Vasile Surdu - „Fugit. Folosește clandestin la Ieud. Cu 308/17”
49. Sasu Ioan Borodan - „Exploatează muncă salariată 30 zile”
51. Dunca Ion Lăzărău - „Exploatează muncă salariată 30 zile”
54. Dunca Grigore Boboiog - „Folosește brațe de lucru peste 30 zile”
74. Hotico Dumitru Adani - „Exploatează brațe de lucru peste 30 zile”
86. Balea Dumitru Pojar - „Între­buin­țează munca salariată peste 30 de zile”
87. Iusco Ștefan Drodu - „Între­buințează munca salariată peste 30 de zile”
90. Chindriș Gheorghe Buha - „Exploatează peste 30 de zile munca salariată”

Rozavlea - 57 înscriși, doar unul cu poreclă hipocoristică:

19. Șteș Grigore Vlăduț - „Exploatează cu moară cumpărată în 1948”
Botiza - 30 înscriși, dintre care unul cu poreclă:

30. Perța Vasile Tilică - „A exploatat cu cazanul de țuică”

Aventura istorică a colectivizării Văii Vișeului a însemnat un proces deosebit de complex și care a înregistrat câteva mii de destine frânte, compromise, abătute de la parcursul lor firesc, consacrat, iar uneori s-a lăsat cu întemnițări, mutilări și chiar cu morți.

În ansamblu, procesul acesta al „transformării socialiste a agriculturii” a eșuat la scara istoriei locale și naționale, deoarece după revo­luția din anul 1989, în cazul de referință, vechii și nobilii proprietari au revenit pe amplasamentele inițiale, acolo unde a fost posibil, restaurându-se astfel cursul firesc al istoriei în ceea ce privește proprietatea asupra pământului, pădurilor, morilor ș.a.

Note

* „Tabel nominal despre Chiaburii din Raionul Vișeu, Regiunea Bistrița, arhiva personală”, Ioan Sasu, Vișeul de Sus;
1. Vezi pe larg Ionescu - Gură, Nicoleta, Categoria socială a „chiaburilor” în concepția P.M.R. din anii '50, în Analele Sighet 8, anii 1954 - 1960. Fluxurile și refluxurile stalinismului, Fundația Academia Civică, 2000, p. 284 - 298;
2. Ibidem.