Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a participat la Canonizarea Sfinţilor Putneni

Duminică, 14 mai 2017, Duminica Samarinencei, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin al Maramureşului şi Sătmarului a participat, la invitaţia Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, la proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, şi a Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan de la Sihăstria Putnei.
 

O solemnitate specifică ca o lumânare de Înviere
 

„Proclamarea solemnă a canonizării acestor mari Sfinţi ai Bisericii noastre, trăitori în secolul al XVIII-lea, a avut loc la Mănăstirea Putna, într-o atmos­feră de o solemnitate specifică Buco­vinei, fidelă credinţei ortodoxe şi valorilor neamului nostru românesc, care a făcut din acest eveniment o sărbătoare unică, a spus Preasfinţitul Părinte Epis­cop Iustin al Maramureşului şi Săt­marului. Şi anume, Sionul Româ­nesc sau Ierusalimul Românesc, cum este denumită Mănăstirea Putna, ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, a fost ca o lumânare de Înviere, încon­jurată de mii de credincioşi din Bu­covina, îmbrăcaţi în straie tradiţionale, cu o frumuseţe deosebită, precum şi de alţi pelerini veniţi din multe colţuri ale ţării”.

Ultimul Parastas
 

În ajunul sărbătorii a avut loc ultimul parastas, aşa cum este rânduiala Bise­ricii noastre Ortodoxe, care s-a săvârşit în faţa raclelor Sfinţilor canonizaţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Orto­doxe Române în şedinţa din 6-7 iunie 2016, depuse în Paraclisul Mănăstirii Putna.
Acest ultim Parastas a fost săvârşit de Preasfinţitul Calinic Boto­şă­neanul, Episcop Vicar al Arhiepis­copiei Iaşi­lor, cu participarea a numeroşi cre­dincioşi. După săvâr­şirea Parastasului, la ora 18.00, de la ora 19.00, Prea­fericitul Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române şi ierarhii care erau sosiţi, până în acel moment la Mănăstirea Putna, au făcut o vizită la Mănăstirea Sihăstria Putnei, la doar 5 km de Mănăstirea Putna, unde a vieţuit Sfântul Ierarh Iacob Putneanul în ultima parte a activităţii sale şi unde a primit tunderea în marea schimă prin mâna duhovnicului său, Sfântul Cu­vios Natan, cu numele de Eftimie, după ce se retrăsese, în 1760, din Scaunul de Mitropolit al Moldovei. Aici, la Sihăstria Putnei, s-au nevoit şi cei trei Sfinţi Cuvioşi: Sila, Paisie şi Natan.
 

Mulţime mare de credincioşi şi călugări
 

La Sihăstria Putnei, Preafericitul Pa­triarh Daniel şi delegaţia însoţitoare au fost întâmpinaţi de foarte mulţi cre­dincioşi, de sute de stareţi, stareţe, monahi şi monahii, şi în biserica mare a mănăstirii, construită după 1990, prin strădania unui vieţuitor smerit al Mănăstirii Putna, care a pornit rectitorirea acestei mănăstiri, s-a săvârşit Slujba Polihroniului, iar Preafericitul Patriarh Daniel a rostit un foarte substanţial cuvânt duhovnicesc, dogmatic, teologic şi explicativ despre canonizarea sfinţilor şi atmosfera luminoasă şi frumoasă care se creează în Biserica Ortodoxă prin pictarea sfinţilor pe pereţii acestora.
După oficierea Slujbei Polihroniului, Ierarhii, în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh, au urcat la biserica veche, ce se găseşte pe locul unei biserici şi mai vechi, de prin veacul al XIV-lea, care a fost demolată după 1750, când Imperiul Austro-Ungar a ocupat Bucovina de nord, iar călugării au fost alungaţi şi mănăstirea a fost pustiită. După 1990, a fost reconstruită această biserică, iar lângă pereţii căreia se află mormântul acestui părinte monah, ctitor şi reconstructor, pentru care s-a oficiat un Parastas. Deşi era o ploaie care cernea în permanenţă, atât Preafericitul, cât şi Ierarhii, credin­cioşii, monahii, monahiile şi foarte mulţi preoţi din împrejurimi au participat la acest eveniment din preziua proclamării celor patru Sfinţi Putneni.
 

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în sobor de 18 ierarhi
 

În ziua praznicului, la ora 9.00, a început procesiunea de proclamare a canonizării, cu înveşmântarea ierarhilor în sala voievodală din incita Mănăstirii Putna, cu procesiunea care a avut loc şi a fost alcătuită din 18 ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, avându-l în frunte pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Incinta mănăstirii a devenit neîncă­pătoare, deşi cernea un pic ploaia la începutul Sfintei Liturghii. S-au adunat foarte multe mii de credincioşi.
Sfânta Liturghie a fost săvârşită pe o scenă amenajată în incinta mănăstirii, foarte frumos împodobită cu icoane pictate în atelierul Mănăstirii Putna. Spre mijlocul Sfintei Liturghii, atmosfera s-a luminat, ploaia a încetat şi s-a putut vedea marea masă de credincioşi care înconjurau biserica Mănăstirii Putna, devenită ca o lumânare vie de Înviere, în cinstea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi a Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul, care este al doilea ctitor al Mănăstirii Putna. Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul a devenit Episcop la doar 26 de ani, la 30 de ani a devenit Mitropolit al Moldovei, iar la 40 de ani, din cauza tulburărilor aduse în Moldova de domniile fanariote, s-a retras la Mănăstirea Putna, la linişte, unde a petrecut în rugăciune şi re­culegere, promovând viaţa duhovni­cească şi isihasmul românesc şi creând pe aceşti ucenici, care astăzi au fost pro­clamaţi Sfinţi, împreună cu învă­ţătorul, dascălul şi părintele lor duhovnicesc.
„Mănăstirea Putna este un aşe­ză­mânt de spiritualitate şi cultură unic în România, care adăpos­teş­te mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, ctitorul ei”.
 

P.S. Episcop Iustin a citit unul din tomosurile de proclamare
 

După Sfânta Liturghie a avut loc pro­clamarea solemnă a canonizării, urmată de cuvântul de învăţătură al Preafe­ricitului Părinte Patriarh Daniel. Cele două Tomosuri de proclamare a Sfân­tului Mitropolit Iacob Putneanul, Mi­tro­politul Moldovei, şi a Sfinţilor Sila, Paisie şi Natan, ucenicii Mitropolitului Iacob Putneanul, au fost citite pe rând, primul de către Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, iar al doilea de către Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului.
„A fost o sărbătoare impresionantă, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin al Maramureşului şi Sătmarului, o sărbătoare istorică, pe care numai preasfânta noastră Biserică Ortodoxă o mai poate dărui poporului român, care este atât de zbuciumat şi de strâmtorat de foarte multe greutăţi, încercări şi nevoi şi care îşi găseşte în Biserică hrana spirituală, liniştea sufletească şi unitatea naţională, preîntâmpinând în acest fel ceea ce se va întâmpla la anul, când vom sărbători centenarul Marii Uniri de la Alba Iulia. Biserica Orto­doxă Română are peste 100 de sfinţi în calendar, sfinţi pe care i-a canonizat în ultimii 60 de ani, cu care petrecem în comuniune şi care ne ajută să păstrăm unitatea credinţei şi cea naţională. Împreună cu cei plecaţi din lumea aceasta, Biserica triumfătoare şi luptă­toa­re, ierarhi, preoţi, monahi şi credin­cioşi, ne pregătim pentru sărbătoarea Marii Uniri, care va avea loc anul viitor, în 1 Decembrie 2018, la împli­nirea a 100 de ani de la Marea Unire.
 

Prezenţă numeroasă a tinerilor dumbrăviceni
 

Un element aparte al acestei sărbători a fost participarea a peste 100 de tineri maramureşeni, printre care şi numeroşi tineri din comuna Dumbrăviţa. Toţi îmbrăcaţi în straie naţionale, cu trico­lorul şi cu cântările noastre sfinte, au adus o notă şi o frumuseţe deosebită, prin portul, prin graiul, prin cântarea şi prin prezenţa lor, plină de râvnă şi de dragoste mărturisitoare la această săr­bă­toare, care nu este numai a Mănăstirii Putna, ci este a României întregi, a Preasfintei noastre Biserici Ortodoxe Române. Transportul tinerilor a fost sponsorizat de UAC Europe.