Potopul neputinţei şi mizeriei

Studiile au avertizat, realitatea a demonstrat: orice ploaie zdravănă produce un adevărat potop. Săptămâna trecută, 125 de gospodării au fost afectate, au fost evacuate 14 persoane, zeci de hectare teren agricol şi mai multe fântâni au fost inundate de puhoaie. Puteau fi reduse pagubele?

Recent, GAZETA de Maramureş prezenta un raport al Curţii de Conturi, care demonstrează că autorităţile sunt nepregătite în caz de calamităţi: utilaje stricate, milioane de euro date degeaba şi oameni care riscă să-şi piardă viaţa pentru că nu există suficient personal de intervenţie la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. În schimb, aş cum am tot scris, calamităţile au devenit o afacere profitabilă pentru „băieţii deştepţi”. Concluziile unui raport al Curţii de Conturi privind „Eficienţa şi eficacitatea programelor şi măsurilor întreprinse atât în scopul de a preveni, cât şi de a înlătura efectele inundaţiilor pe teritoriul României” sunt sumbre: autorităţile reacţionează greu în faţa puhoaielor, nu au dotările necesare ca să facă faţă unor astfel de evenimente, iar comunicarea dintre cei de la Bucureşti şi autorităţile locale este haotică. Iar aceste lucruri au fost demonstrate din plin şi săptămâna trecută.

În ciuda sutelor de milioane investite în amenajări hidrotehnice şi îndiguiri, fiecare ploaie mai zdravănă produce pagube importante în judeţul nostru. Şi scoate la iveală, la propriu, neputinţa şi mizeria în care ne zbatem. Ploile de săptămâna trecută au făcut ravagii în Maramureş. Potrivit Prefecturii Maramureş, 14 persoane (10 în satul Buciumi şi 4 în comuna Mireşul Mare) au fost evacuate din locuinţe în urma inundaţiilor, au fost afectate 125 de gospodării, teren agricol şi mai multe fântâni în localităţile: Sârbi, Buzeşti, Tămaia, Fărcaşa, Ardusat, Buciumi, Valea Chioarului, Seini, Cicârlău, Ilba. Prefectul judeţului Maramureş, Anton Rohian, aflat miercuri în comuna Fărcaşa, a spus că, în unele sate şi comune, apele învolburate au ajuns în gospodării şi pe căile de comunicaţii din cauză că oamenii au „înfundat cu pet-uri văile”.

„Lucrul cel mai clar a ieşit la iveală de-a lungul drumului judeţean din localitatea Ardusat care face legătura cu judeţul Satu Mare, unde valea era aproape total colmatată cu mizerii, iar podurile şi podeţele blocate cu pet-uri, încât apa ajungea pe drum. A fost nevoie să aducem imediat două buldoexcavatoare pentru a curăţa mizeria adusă de apă. În câteva ore, au fost inundate şapte gospodării şi asta în primul rând din cauza oamenilor care au aruncat mizerii şi pet-uri pe vale. E inadmisibil că se întâmplă asemenea lucruri. Şi-n celelalte localităţi s-au produs ieşiri ale apei din matcă, provocate de ploile abundente, cred că doar prin anii ’70 au mai fost asemenea inundaţii în doar câteva ore”, a spus Anton Rohian atunci.

Ipoteza prefectului e corectă. Dar, există un „mare dar”. Vina nu o poartă doar oamenii, pet-urile şi ploaie. Ci şi sau mai ales autorităţile care, vreme de 25 de ani n-au fost în stare să creeze un sistem de îndiguire viabil, în ciuda miliardelor investite. Potrivit Curţii de Conturi, sumele alocate de Guvern pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor produse în perioada 2005 - 2013 depăşesc 800 de milioane de lei: din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, suma totală de 752.451 mii lei şi din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, suma de 84.799 mii lei. Apoi, nici programele care ar fi putut diminua pagubele şi ar fi putut reduce tipul de intervenţie nu sunt funcţionale.

Potrivit aceluiaşi document al Curţii de Conturi: „În scopul creşterii calităţii în managementul situaţiilor de urgenţă, reducerii riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pentru pregătirea populaţiei pentru situaţii de urgenţă, Guvernul României a contractat, în anul 2004, împrumutul nr. 4736 RO de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.) pentru realizarea şi implementarea Sistemului Informaţional de Management pentru Situaţii de Urgenţă (S.M.I.S.U.), sistem informatic integrat. Numai că, acest sistem (S.M.I.S.U.) nu este operaţional nici în prezent, din cauza întârzierilor înregistrate în derularea Proiectului, deşi finanţarea acestuia a fost asigurată, iar implementarea a început încă din anul 2008, astfel că nu se asigură utilizarea cu eficienţă a fondurilor publice”. Mai mult, au fost distruse recolte întregi. Oamenii din Fărcaşa şi Valea Chioarului se plâng că rămân fără recoltele în care au investit şi pentru care au muncit atât de mult. Pe ei nu-i va despăgubi nimeni. În schimb, tot noi vom plăti podeţele şi drumurile distruse de inundaţii. Încă o „factură” de miliarde, care se adaugă altor. Astfel, în anul 2005, când inundaţiile au afectat tot cuprinsul ţării, s-a înregistrat valoarea maximă a pagubelor de 5.975.201,53 mii lei (conform datelor de la nivelul M.A.I. şi M.M.P.), fiind urmate de cele din anul 2010 când acestea au fost în valoare de 3.763.151,64 mii lei (conform datelor de la nivelul M.A.I.) şi de cele din anul 2008, când au înregistrat valoarea de 2.128.942,88 mii lei (conform datelor de la nivelul M.M.P.), respectiv 1.600.692,50 mii lei (conform datelor M.A.I.).

Ploile de săptămâna trecută au făcut ravagii în Maramureş. Potrivit Prefecturii Maramureş, 14 persoane (10 în satul Buciumi şi 4 în comuna Mireşul Mare) au fost evacuate din locuinţe în urma inundaţiilor, au fost afectate 125 de gospodării, teren agricol şi mai multe fântâni în localităţile: Sârbi, Buzeşti, Tămaia, Fărcaşa, Ardusat, Buciumi, Valea Chioarului, Seini, Cicârlău, Ilba.