Posibil prejudiciu de 160 de milioane euro. Cine plătește? Composesoratul Borșa câștigă la CEDO

Borșa este zona maramureșeană cu cele mai multe conflicte generate de retrocedările de păduri. De zeci de ani, se discută dacă structura asociativă Composesoratul Borșa are drept de proprietate asupra a 17.000 de hectare. În acest timp, mafia lemnului a ras pădurile borșene. Sunt cunoscute problemele din Borșa legate de modul în care au fost tratate solicitările celor care susțin că sunt proprietarii sau moștenitorii acestora pe suprafețele de pădure din zona Borșa-Cârlibaba.

Nicolae TEREMTUȘ

În urmă cu 20 de ani, a fost în­ființat Composesoratul Borșa, iar composesorii au sperat că se vor primi suprafețele de pădure luate cu japca de către comuniști. Zona Borșa a trăit dintotdeauna din ce le-a oferit pădurea. Composesoratul a căutat actele de proprietate ale borșenilor ce au deținut suprafețe de pădure. S-a ajuns până la Budapesta cu investiga­țiile. Acolo au fost găsite sute de acte de proprietate. În baza acestora, s-a realizat un dosar cu moștenitorii celor ce au avut pădure. În total, au fost revendicate 17.000 de hectare. Composesoratul Borșa a avut, de la început, o puternică opoziție din partea structurilor statului (Ocolul Silvic), dar și din partea unor borșeni care au avut un simț al proprietății mai dezvoltat și au luat anumite suprafețe de pădure spre folosință. Așa au început scandalurile care au adus Borșa în prim-planul știrilor despre mafia lemnului. Ani de zile au fost dispute, bătăi, amenințări, procese. Nu mai intrăm în amănunte cunoscute de toată lumea.
Composesoratul Borșa a pornit un proces finalizat la Judecătoria Aleșd. Sentința definitivă, irevocabilă și executorie le-a dat câștig de cauză celor de la Composesoratul Borșa. Teoretic, ei ar fi trebuit să intre în posesia celor 17.000 de hectare de pădure cu mulți ani în urmă. Ceea ce nu s-a întâmplat. Mafia pădurii, oamenii politici, administratorii locali au luptat din răsputeri să nu se pună în aplicare o hotărâre judecătorească definitivă. De atunci, liderii Composesoratului încearcă să obțină ceea ce legea le-a dat. Este un mister de ce nu se pune în aplicare o sentință judecătorească. Dar composesorii au mai câștigat și alte procese, la Curtea de Apel Oradea, la Cluj, și mai au procese care sunt pe rol. Dar cel mai important proces a primit, zilele trecute, o rezoluție favorabilă borșenilor ce se luptă cu sistemul. Exasperați că instituțiile statului nu respectă deciziile definitive ale instanțelor de judecată, cei din Composesoratul Borșa s-au adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a obține ce li se cuvine. Ca într-un film cu proști, în care proștii sunt statul român, Curtea Europeană a dat un rezultat dosarului depus cu mai mult timp în urmă. Rezultatul a ajuns la Borșa, în urmă cu câteva zile. Composesoratul Borșa are dreptate și în fața europenilor. Mai mult, statul român, prin instituțiile sale, ar putea plăti o sumă incredibil de mare, dacă nu va pune de urgență în aplicare sentința definitivă și irevocabilă prin care Composesoratul primește cele 17 mii de hectare. Composesoratul Borșa este condus de Mihali Matei.

Vom prezenta pentru cititorii noștri câteva puncte din decizia CEDO.
Dosarul Composesoratului Borșa a primit o soluție la Curtea Europeană a Drepturilor Omului: la 8 noiembrie 2022, s-a constatat încălcarea dreptului la respectul bunurilor (art. 1 al protocolului nr. 1 la Convenție).
Cauza cu privire la cele 17.000 de hectare pădure restituite prin hotărâre rămasă irevocabilă în anul 2005 a fost reunită împreună cu alte plângeri în dosarul Văleanu ș.a. contra României. Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului constată o „ineficiență continuă a mecanismelor de restituire a proprietăților confiscate sau naționalizate de regimul comunist“. Se cere Statului Român „să ia măsuri generale pentru corectarea problemelor structurale ale procedurilor de retrocedare“, fiind nevoie de termene scurte, realiste și ferme. Despre situația Composesoratului Borșa, Curtea a reținut următoarele: „Printr-o hotărâre irevocabilă din 1 iunie 2005, Curtea de Apel Oradea a confirmat drepturile de proprietate ale asociației reclamante asupra a 17.000 ha de pădure, teren situat în Borșa, și a dispus comisiilor locale și județene să o pună în posesia terenului și să emită titlul de proprietate.
1. Asociația reclamantă a susținut că, prin formularea a mai mult de nouă căi extraordinare de atac împotriva hotărârii, majoritatea respinse, iar una dintre ele încă în curs de soluționare,  autoritățile locale au încercat cu rea-credință să împiedice punerea în executare a acestei hotărâri.
2. La 27 noiembrie 2014, asociația reclamantă a demarat proceduri de punere în executare a hotărârii din 2005. La 16 ianuarie 2017, Comisia Județeană Maramureș a emis un titlu de proprietate pentru cele 17.000 ha de teren, fără a preciza însă locația exactă a acestuia. Cu toate acestea, Curtea de Apel Cluj a constatat, la 27 noiembrie 2020, că, în ciuda unui titlu de proprietate eliberat, asociației reclamante nu i s-a acordat încă posesia terenului la care avea dreptul și că nicio repunere efectivă în posesie nu a avut loc. Mai mult, părți ale terenului revendicat de asociația reclamantă au fost date unor terți în cadrul procedurilor de restituire.
3. Potrivit informațiilor de care dispune Curtea, procedura de executare este încă pe rol.
4. În urma unei cereri a asociației reclamante, depusă la 15 februarie 2017 în temeiul articolului 906 din Codul de Procedura Civilă (a se vedea paragraful 157 de mai jos), Judecătoria Bistrița a obligat comisia locală şi județeană să plătească asociației reclamante o amendă zilnică de 1.000 de lei până la punerea în executare a hotărârii din anul 2005. La 26 februarie 2018, Judecătoria Sighetu Marmației a stabilit suma finală de achitat de către Comisia locală Borșa ca amendă pentru neexecutarea silită a hotărârii irevocabile pentru perioada cuprinsă între 17 septembrie 2016 și data de pronunțare a hotărârii, respectiv suma de 527.000 de lei. Până în prezent, Asociația Composesorală nu a reușit să execute hotărârea, care a făcut în mod constant obiectul unor contestații, cereri de suspendare a executării silite și apeluri.
5. Asociația reclamantă a arătat că autoritățile locale au urmărit în mod constant dizolvarea acesteia de către instanțele de judecată, aceasta întrucât, în temeiul legii, dizolvarea unei astfel de asociații ar fi avut ca rezultat preluarea de către autoritatea locală a tuturor bunurilor acesteia. În special, prin emiterea de decizii de impunere pentru impozitul pe teren datorat pentru anii 2012-2017, în valoare de aproximativ 500.000 de euro, autoritățile locale au încercat să declare insolvența asociației reclamante. Pe 27 noiembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, în calitate de primă instanță, a anulat toate deciziile de impunere pe motiv că, în esență, terenul nu a fost în realitate dat asociației reclamante și, prin urmare, nu era proprietarul terenului, deci nu ar putea datora niciun impozit pe teren. Acea hotărâre a fost contestată de organele fiscale, iar recursul se află pe rolul ÎCCJ . La 4 februarie 2021, autoritățile au emis noi decizii fiscale (impozit funciar și restanțe) în valoare de aproximativ 890.000 de euro. Asociația reclamantă a declarat că a contestat aceste decizii.

În plus, autoritățile locale au depus o cerere de dizolvare a asociației reclamante pe motiv că nu fusese constituită conform legii și nu a urmărit un scop legal. În conformitate cu informațiile de care dispune Curtea, la 15 iulie 2021, cererea a fost respinsă de Judecătoria Bistriţa. Această hotărâre a fost atacată cu apel, iar dosarul se află pe rolul Tribunalului Bistriţa Năsăud“.
Curtea a mai reținut că hotărârile judecătorești definitive și irevocabile nu au fost executate de Statul Român, dosarul Composesoratului Borșa fiind „împovărat cu un aspect complex politic, istoric și faptic” (paragraful 217). În acest context, s-a constatat că „mecanismul de restituire continuă să nu fie eficient și convingător de consecvent pentru a nu fi o povară excesivă pentru solicitanți“. La paragraful 278, Curtea a stabilit că „nu este pregătită pentru o decizie în problema despăgubirii pentru prejudiciul material“, această chestiune urmând să fie tranșată într-o procedura subsecventă, ținând seama de orice acord la care s-ar putea ajunge între Guvern și reclamanți. În termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a acestei hotărâri, părțile urmează să transmită Curții Europene a Drepturilor Omului observații cu privire la prejudiciul material.  Soluția CEDO este clară și fermă. Pentru a întări această soluție, vă prezentăm și opinii ale avocaților care au reprezentat acțiunea Composesoratului.
 
 
Avocatul Nicoleta Tatiana Popescu, care a asigurat reprezentarea la Curte, a declarat: „s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate al Composesoratului Borșa având în vedere că reclamanta nu a obținut executarea hotărârii de recunoaștere a dreptului de proprietate și nu are nicio certitudine cu privire la momentul în care se va respecta dreptul său de proprietate, deși au trecut aproape 20 de ani de la obținerea hotărârii irevocabile. Dacă în următoarele luni nu va avea loc retrocedarea efectivă,  va urma problema stabilirii prejudiciului, a daunelor ce se vor solicita Statului Român, valoarea terenului şi lipsa de folosință depășind 169.000.000 de euro“.
Bogdan Ioan Tudor Todoran, avocat al Composesoratului Borșa, a concluzionat: „Curtea Europeană a sancționat comportamentul maniacal al autorităților române: 12 căi extraordinare de atac, fiecare cu trei grade de jurisdicție, sute de alte procese civile, zeci de plângeri penale, inclusiv împotriva judecătorilor, percheziții domiciliare de intimidare a reprezentanților Composesoratului, impozite inventate pentru puneri în posesie fictive, nenumărate litigii de dizolvare sau insolvență, pentru preluarea proprietății de către autoritățile locale, executări silite pentru sume suspendate prin decizii definitive ale justiției, campanii de denigrare în mass- media – un adevărat război juridic și administrativ prin care s-a urmărit anihilarea unei comunități locale și acapararea unei părți din tezaurul istoric al României. Este războiul pentru teritoriul României – tot felul de politicieni și intermediari ne-au făcut oferte pentru vânzarea proprietății, declanșând represiuni administrative şi juridice în urma refuzului nostru de a face compromisuri. Iar acest caz a fost cunoscut de toți președinții României: de la Constantinescu la Iliescu, de la Băsescu la Johannis. Niciunul nu a făcut nimic! Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului este o pată pe obrazul gros al fiecăruia dintre acești indivizi care au ignorat hotărârile irevocabile ale justiției!“.

Mihali dezlănțuit
Am vorbit și cu președintele Composesoratului Borșa. Matei Mihali ne-a  vorbit în stilul său caracteristic. Dur, fără menajamente.

„Deci, decizia Curții Europene este ca, în aceste trei luni, să fim puși în posesie. Având în vedere că este vorba  de o sumă mare, se dă posibilitatea ca pe cale amiabilă să se rezolve. În cazul în care au­toritățile nu se încadrează în astea trei luni, automat Curtea Europeană îi execută. Adică, să ne dea banii. Și vorbim de peste 160 de milioane de euro.
În momentul de față, suprafața de pădure ce trebuie retrocedată, cele 17 mii de hectare, este „ciuntită”. După cum se știe, a apărut aso­ciația Cisla care a primit șase mii și ceva de hectare. Dar această speță a ajuns la Înalta Curte de Casație. Și acolo s-a spus clar: al doilea Composesorat, adică  Cisla, dispare! Nu poate să fie pe aceeași proprietate cu noi. Proprietatea noastră este indivizibilă. Toată povestea asta cu alte Composesorate este opera lui Frank Timiș.  El a sponsorizat pe doamna Bondi, partidul de atunci, și a dat 6.064 de hectare fără nicio justificare. Fără să aibă o hotărâre în sensul ăsta. Noi am avut o hotărâre definitivă și irevocabilă pe care autoritățile nu au respectat-o. În ce țară trăim? De aceea am dat statul român în judecată la Curtea Europeană. Așa se respectă statul de drept în România! Totul e o poveste, o frecție la piciorul de lemn! Au fost minciuni. Adică cei care dețin vremelnic funcțiile în stat fac orice, pentru că nimeni nu le face nimic. O hotărâre irevocabilă, pe civil, este hârtie igienică pentru ei. De aia am fost nevoiți să mergem la CEDO. Au pus în posesie pe care, cum, dar pe noi nu! Unii primari, ăia șarlatani și hoți, au ștampila, că sunt primari și taie și spânzură, că nu le face nimeni nimic! Nu răspund absolut de loc pentru nerespectarea unei sentințe definitive și executorie. Ăștia sunt stăpânii lumii! Noi avem 1720 de membri composesori, membri care sunt validați de instanță. Cei care au mers și au făcut Composesoratul lui Frank Timiș, ăia or cumpărat de la toți năcăjiții pe bani puțini teren. O singură persoană are 4300 de hectare! În România de azi! Omul lui Frank Timiș. Îl cheamă Timiș Ștețcu Toader – Gălbează zis Cap de Urs. Ăsta e locotenentul lui Frank Timiș. Ei au fost puși în posesie, tocmai bazinetul fostei întreprinderi miniere Baia Borșa. Adică, unde sunt rezervele de aur, cupru, zinc, metale rare și așa mai departe. Asta a fost  strategia! I-au finanțat pe toți corupții. Și au înființat cu banii lui Timiș un Composesorat ce trebuie să dispară.  Era pe vremea primarului Ștețco Remus, neam cu Frank Timiș și cu locotenentul au făcut ce au vrut.  Noi ne-am luptat 20 de ani și mai bine și nu am reușit să ne punem în posesie, din cauza acestor oameni care vremelnic ocupă niște funcții. Ei cred că stăpânesc lumea! Dar acum vom avea o întâlnire cu domnul prim-ministru, unde vom spune clar: nu vreți să aplicați, noi vom face toate diligențele, la toate Ambasadele, că o decizie a CEDO nu este respectată, că nu suntem stat de  drept. Ce Schengen ne trebuie nouă? Marș afară cu Schengenul vostru! Asta vom face acum! Nu mai așteptăm nimic. Vom face diligențele la conducerea țării ca să se știe. Pentru că, în 8 decembrie, se întrunește Comisia aia cu Schengen și nu cred că ar fi bine să afle că nu avem stat de drept, că nu se respectă decizii ale CEDO, că nu se  respectă justiția! Toate înscenările autorităților locale, județene și naționale au eșuat lamentabil. Statul Român, care în Maramureș nu este stat de drept, a fost condamnat ca un hoț ce ne-a lăsat fără proprietatea strămoșilor un sfert de secol. Noi ne uitam la hotărârea instanței ca la o icoană, primarii, prefecții, miniștrii, preșe­dinții au considerat-o hârtie igienică! Erau aproape să-i depășească pe comuniști: 40 de ani a stat proprietatea la bolșevici și peceriști, iar în 33 ani de democrație nu am redobândit posesia. Am arătat Curții cum averile noastre au ajuns la interpușii magnatului Frank Timiș, la familia miliardarului Dan Adamescu. Dar nu ne-am lăsat! Nu exista o zi mai potrivită decât 8 noiembrie ca să primim această veste mare: s-a făcut dreptate pentru poporul amărât din Borșa!“, a spus Matei Mihali, președintele Asociației Composesorale Borşa.