Pericol radioactiv: Maramureşul ameninţat de gazul ucigaş

Expunerea populaţiei la radon, un gaz radioactiv care produce cancer şi leucemie, este unul dintre cele mai mari pericole la adresa sănătăţii românilor. Prima hartă a zonelor de risc, expuse valorilor ridicate de radon, include şi judeţul nostru, care se află pe la mijlocul clasamentului.

Conform statisticilor Organi­zaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 4,3 milioane de decese sunt cauzate, anual, de po­lua­rea din interiorul caselor. Radonul este un ucigaş invizibil, dar foarte eficient. După fumat, radonul este a doua cauză în declanşarea cancerului căilor respiratorii. Studii recente arată că cel puţin 10% din totalul cazurilor de cancer pulmonar, reprezentând aproximativ 0,8% din numărul total de decese, îşi au originea în expunerea la radonul rezidenţial. Pentru România, anual un număr de 1000-2000 de decese prin cancer pulmonar pot fi atribuite ra­do­nului. Acest gaz radioactiv produce şi leucemie, este unul dintre cele mai mari pericole la adresa sănătăţii românilor. Numai că, spre deosebire de alte ţări europene, până acum, în România nu a fost realizată o hartă a zonelor de risc.

În prezent, Universitatea „Babeş-Bo­lyai” Cluj-Napoca implementează un proiect cu finanţare europeană de dezvoltare a unor sisteme de reducere a expunerii populaţiei la radon. Iniţiativa reprezintă o premieră în ţara noastră, care s-ar clasa pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte expunerea la radon. Astfel, au fost făcute măsurători în 16 judeţe printre care şi Maramureş. Rezultatele situează judeţul nostru undeva la mijlocul clasamentului, cu o valoare de 118  (Bq)/mc, în condiţiile în care cea mai mică medie este 81 Bq/mc în Hunedoara, iar cea mai mare, 169 Bq/mc în Mureş. Organizația Mondială a Sănătății reco­mandă un nivel de referință inferior valorii de 100 Bq/mc pentru locuințe. Problema iradierii cu radon este trecută doar selectiv în d­cu­mentele de mediu de la nivel ju­deţean.
Potrivit unui studiu realizat anii trecuţi: „în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Maramureş funcţionează Sta­ţia de Supraveghere a Radioac­ti­vităţii Mediului care derulează în paralel două programe de supraveghere a radioac­tivităţii. În cadrul staţiei s-au efectuat măsurători de radioactivitate B - ­glo­bală pentru toţi factorii de mediu (apă, aer, sol, vegetaţie), s-au determinat concentraţiile radioizotopilor naturali Radon şi Toron (...). Valorile înre­gistrate/măsurate în ultimii ani s-au si­tuat în limitele de variaţie ale fondului natural din zonă”.

Ca urmare a studiului efectuat de UBB, autorităţile ar trebui să elaboreze o strategie naţională dedicată radonului şi care să includă elaborarea unei hărţi cu zonele de risc, dar şi o strategie de prevenţie pentru clădirile noi şi o parte de remediere a clădirilor existente, astfel încât să îşi ali­nieze legislaţia, începând cu 2018, la normele europene. Specialiştii UBB au arătat că au avut surprize ca, în instituţii publice, în 180 de şcoli, grădiniţe, primării monitorizate, să constate niveluri ridicate de radon. De asemenea, în peşteri, unde trebuie implementate protocoale pentru expunerea profesională. Este vorba de Peştera Urşilor, foarte vizitată, unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să îşi lim­i­teze circuitele la 12 ore pe lună. În peşteri – Urşilor, Muierii, Polovragi, cele mai vizi­tate, cu un mare potenţial turistic, valorile sunt în intervalul 1.000 – 2.000 de Bq/mc.

Alexandra Cucoş Dinu, manager pro­iect la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii „Babeş-Bo­lyai” (UBB) Cluj-Napoca, a decla­rat presei, marţi, că valorile ridicate de radon au fost constatate cu ocazia rea­lizării primei hărţi de radon din Ro­mânia, care prezintă zonele de risc la nivel naţional”.

„Am realizat prima hartă de radon din România, cu zonele de risc, iar ţara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon interior, media expunerii în Ro­mânia ar fi de 176 Bq (Becquerel)/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, de 300 Bq/mc. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media euro­peană fiind de 98 Bq/mc. Măsurătorile au acoperit 42% din teritoriul ţării şi tot ce ne dorim este să completăm harta, dacă se poate în acest an, astfel încât să putem identifica toate zonele de risc care în­seamnă tot ce este peste 300 de Bq/mc şi unde ar trebui măsurători detaliate şi im­plementat un protocol riguros de control, adică monitorizare, prevenţie şi remediere unde este cazul. Este vorba de prevenire în cazul construcţiilor noi, în zonele cu potenţial urbanistic, dar şi de remediere a construcţiilor vechi”, a spus Alexan­dra Cucoş Dinu.

În Codul european de luptă împotriva cancerului, pe lângă recomandări privind stilul de viaţă, alimentaţia, sportul, renunţarea de fumat etc, se găseşte şi o menţiune privind radonul.
Dintre cele 12 puncte ale Codului, la numărul 9 se arată: „Aflaţi dacă sunteţi expuşi iradierilor cu niveluri ridicate de radon natural în locuinţa dumneavoastră. Luaţi măsuri pentru a reduce nivelurile ridicate de radon”.
 

Ce este radonul?

Radonul este un gaz radioactiv care provine din radiu, care e generat de uraniu. Uraniul se transformă în radiu, iar acesta în radon. Uraniul se găseşte peste tot, există şi în unghia noastră o mică cantitate de uraniu, dar acolo unde e acumulat în cantităţi mari avem zăcăminte de uraniu. Uraniu există în sol pentru că solul e format din roci care conţin uraniu. Solul conţine uraniu, radiu şi degajă radon. În 4 zile radonul dispare, dar este produs tot timpul în sol, acesta fiind principala sursă de radon din locuinţe.