Paşti în Maramureş, o ediţie de succes

Atmosferă inedită la cea de-a doua ediţie a evenimentului Paşti în Maramureş, prima manifestare care face parte din conceptul „Simte Maramureşul!”. Costume populare, tradiţii şi obiceiuri vechi ale maramureşenilor, muzică şi dans autentic, bucate tradiţionale, toate într-un cadru pitoresc, scoase în faţa unui public foarte numeros, dornic să guste din spectacolul oferit. 13 aprilie a fost o zi de neuitat pentru cei care au venit la Muzeul Satului Maramureşean.

Ultimele pregătiri şi repetiţii au început încă de dimineaţă. Grupurile din toate satele de pe Văile Maramureşului şi-au instalat din timp recuzita şi produsele specifice la casele din incinta muzeului, fiecare la gospodăria care reprezintă satul său. Ansamblurile şi grupurile de cântăreţi şi-au făcut şi ele din timp apariţia pentru a-şi face ultimele acorduri înainte de spectacol. Nu au lipsit nici agenţii economici, care au adus cu ei mâncare şi băutură, pentru ca totul să fie complet. La faţa locului au sosit şi oamenii legii, pentru a menţine liniştea şi ordinea publică şi a se asigura că evenimentul se desfăşoară în condiţii de maximă siguranţă. La sunetul repetiţiilor, publicul a început şi el să îşi facă apariţia. Evenimentul a debutat cu o slujbă oficiată de către un sobor de preoţi la biserica din incinta muzeului. Cei prezenţi, împreună cu oficialităţile, s-au deplasat apoi la Casa Drimer, unde a avut loc lansarea volumului de fotografie „Maramureşul meu”, semnat de japonezul Miya Kosei. Tot în domeniul culturii a avut loc şi vernisarea expoziţiei de fotografie de la prima ediţie a evenimentului Paşti în Maramureş, dar şi a celei cu titlul „Păstoritul în Maramureş”, unde au fost expuse fotografii şi obiecte sugestive pentru acest moment pitoresc. Satele Maramureşului şi-au prezentat apoi tradiţiile, obiceiurile şi bucatele în gospodăriile din Muzeul Satului. Este vorba despre nu mai puţin de 9 sate de pe toate văile Maramureşului istoric, care au fost vizitate pe rând de către oficialităţi, în frunte cu edilul local Ovidiu Nemeş, însoţit de soţia sa. Prima pe listă a fost Casa Tivadar, acolo unde s-au prezentat obiceiurile şi bucatele specifice municipiului Sighetu Marmaţiei.

„V-am pregătit bucate alese. Găzdoile noastre au copt cozonacii în cuptoare. Păştile noastre pe care în fiecare an le împistrim şi le arătăm tuturor sunt aproape un motiv de fală între noi, şi anume, care are pasca cea mai mândră. Şoldurile noastre pe care le-am pus la afumat din iarnă, cârnaţul pregătit tot atunci, caşul care vă aşteaptă pe fiecare dintre dumneavoastră. Tot ce am reuşit să facem e din inimă pentru cei care calcă pragul Ţării Maramureşului”, a spus primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, Ovidiu Nemeş.

Edilul local, gazda gospodăriei Casa Tivadar, Sighetu Marmaţiei, i-a servit apoi cu delicioasele preparate pe oaspeţi.

Din gospodăria sa, edilul local, împreună cu celelalte oficialităţi, s-a deplasat la gospodăria celor din Vadu Izei, respectiv la Casa Ilea din incinta muzeului. Aici oaspeţii au fost întâmpinaţi cu câte o gogoaşă caldă şi o gură de horincă.

Comuna Budeşti i-a aşteptat cu un cântec specific din Maramureş, în interpretarea unui grup de copii care, îmbrăcaţi în straie populare, au făcut curtea Casei Marina din Sârbi să răsune.

De la cântecul tinerilor din Budeşti şi cele mai delicioase sarmale din Maramureş, edilul local a intrat direct în horă în gospodăria celor din Călineşti.

Câte un pahar de horincă adusă tocmai din Petrova i-a aşteptat pe cei care au făcut parte din alaiul care s-a deplasat din poartă în poartă pe la casele maramureşene.

Coconii de pe Mara i-au întâmpinat pe oaspeţi la Casa Petrovai din Bârsana. Aici s-au instalat cu toate tradiţiile reprezentanţii comunei Deseşti.

Următorii pe listă au fost cei din Moisei, care au vestit Învierea Domnului de cum oaspeţii au trecut de poarta gospodăriei.

Giuleştenii au fost cei care i-au întâmpinat apoi pe oaspeţi în gospodăria lor pentru a-şi prezenta obiceiurile. După o gură de horincă, cei prezenţi s-au bucurat de un cântec minunat în interpretarea tinerilor din comună.

Nu în ultimul rând, alaiul s-a prezentat şi la poarta celor din comuna Ocna Şugatag. Primarul de aici împreună cu câţiva localnici i-au întâmpinat pe cei prezenţi cu gând curat şi vorbă bună. A luat cu el pe cei mai harnici gospodari, inclusiv cel care va fi desemnat în cadrul manifestării Tânjaua de la Hoteni, un eveniment de cu tradiţie pentru cei din Ocna Şugatag.

Bogdan-Vodă a fost ultimul grup vizitat de alai. Un cântec vesel şi specific Maramureşului i-a întâmpinat pe oaspeţi, cântat de glasurile firave ale unor copii care s-au bucurat nespus că au fost apreciaţi şi încurajaţi să ducă mai departe frumoasele obiceiuri ale comunei pe care o reprezintă.

Între timp, la scena în aer liber din incinta muzeului, de jur împrejur s-a format un amfiteatru pitoresc, populat de sigheteni, maramureşeni şi turişti veniţi din toate colţurile ţării, dar şi din străinătate. Cu toţii au aşteptat să înceapă „Cântecu’ şi jocul viu”, pus în scenă de nume mari din Maramureşul Istoric. Ansamblul Mara a deschis spectacolul în prezenţa a sute de spectatori. A urmat apoi Ansamblul Mugurelul, care a prezentat un spectacol de la mic la mare. Pe scenă a urcat apoi Familia Petreuş. Publicul s-a bucurat enorm de mult să-i revadă pe cei care duc cu fală mai departe un nume atât de emblematic. Nici Grupul Iza nu a lipsit de pe lista celor mult râvniţi pe această scenă.

La lăsatul întunericului s-a aprins şi focul viu. În ciuda ploii care s-a năpustit asupra locului, o parte din spectatori au stat până la final şi s-au bucurat până în ultima clipă de spectacolul inedit. A fost pus în scenă de către un grup din Călineşti un obicei străvechi din Maramureş, carâmbditul. Publicul care a înfruntat stropii reci de ploaie, a savurat acest obicei inedit al locului.

Seara a fost încununată cu o învârtită printre stropii de ploaie. Maramureşenii prezenţi au arătat că ştiu să se distreze ca străbunii lor, fără să ţină cont de unele impedimente, cum ar fi ploaia.

Sute de persoane s-au aflat la Muzeul Satului Maramureşean, unde a avut loc un spectacol folcloric de excepţie, pe scena amplasată în interiorul muzeului, pe care au evoluat: Grupul Iza, Familia Petreuş (Ştefan şi Andrei Petreuş, Marinel Petreuş şi Gheorghe Pârja) - continuatorii emblematicului grup Fraţii Petreuş, Ansamblul Mara şi Ansamblul Mugurelul din Sighetu Marmaţiei.

Oameni călduroşi, plăcuţi şi foarte prietenoşi. Aşa au fost caracterizaţi maramureşenii de către turiştii veniţi în Sighet cu ocazia evenimentului Paşti în Maramureş, ediţia a doua. Oameni de prin toate colţurile ţării au venit să îşi petreacă sărbătorile pascale în judeţ, mai ales că în această perioadă a avut loc şi unul dintre cele mai mari evenimente găzduite de către municipiul Sighetu Marmaţiei.

Au fost impresionaţi de Maramureş, de tradiţiile locului, de obiceiuri şi de modul în care au fost primiţi. Turiştii întâlniţi ieri la Muzeul Satului Maramureşean s-au declarat plăcut surprinşi de ceea ce au găsit aici. Mulţi aflaţi pentru prima dată pe aceste meleaguri, s-au bucurat din plin de locurile pe care le-au vizitat, dar şi de evenimentul în sine, despre care au auzit numai de bine şi astfel au fost nerăbdători să asiste la asemenea momente.

„Vin din Deva. E foarte frumos aici în Maramureş. Evenimentul pare a fi unul foarte reuşit, din câte se pare. Am vizitat tot Muzeul Satului şi vom rămâne şi la spectacol”, explică un turist.

„Suntem pentru prima oară aici, am venit tocmai din Bucureşti. Ne-a impresionat foarte tare Maramureşul. Evenimentul mi se pare foarte frumos. Încă nu am văzut totul, dar se pare că va fi extraordinar”, spune o altă turistă.

Aceştia au asistat şi ei alături de alte sute de spectatori la spectacolul care s-a desfăşurat pe scena în aer liber. Portul maramureşean, muzica şi obiceiurile prezentate de grupurile care au evoluat pe scenă i-au convins că Maramureşul merită vizitat şi, de asemenea, şi recomandat altor turişti dornici să cunoască adevăratele valori moştenite de la străbuni.

„Sunt din Târgu Mureş. E extraordinar! Recomand să vină multă lume şi să vadă Maramureşul. Eu sunt pentru prima dată aici şi am fost impresionată de ceea ce am văzut. Este superb, localnicii sunt extraordinar de călduroşi, plăcuţi, prietenoşi astfel că vii turist, pleci prieten. Evenimentul e foarte frumos. Prima dată vrem să vedem ce este pe aici, iar apoi să participăm la spectacol şi să ne bucurăm de ziua frumoasă de astăzi”, a mărturisit o turistă.

Etnologul japonez Miya Kosei, un bun prieten al Maramureşului, a lansat ieri, în cadrul evenimentului Paşti în Maramureş, un album foto despre meleagurile care l-au impresionat profund, album intitulat „Maramureşul meu”. Lucrarea prezintă foarte multe imagini foarte vechi din Maramureş.

Lansarea volumului i-a adus aproape pe prietenii săi vechi, care au avut numai cuvinte de laudă pentru Miya Kosei.

„Miya Kosei este un bun prieten al meu şi al maramureşenilor. Ne ştim de aproximativ 50 de ani şi pot să spun că este unul din marii enciclopedişti ai spiritualităţii româneşti, respectiv maramureşene. A fixat pe peliculă momente importante din viaţa şi existenţa oamenilor de aici”, a explicat etnologul Mihai Dăncuş.

„Despre Miya Kosei sunt multe lucruri de spus. Are o activitate aici în Maramureş mai bogată decât vârsta mea. Era în Maramureş cu mult înainte să mă nasc eu, iar parte din ceea ce a văzut şi ceea ce a regăsit veţi putea vedea în cartea pe care tocmai a lansat-o” - primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, Ovidiu Nemeş.

Miya Kosei s-a născut în 1937 la Tokio, într-o familie de artişti. În 1965 a ajuns pentru prima oară în România. A publicat 12 volume de eseuri, lucrări documentare şi albume de fotografii despre România. Primul dintre ele, editat in Japonia, a fost vândut în peste 90.000 de exemplare.