Originile ezoterismului în gândirea antică, în viziunea lui Nicolae Iuga

Una din contribuţiile originale ale autorului porneşte de la faptul că pe propileele templelor egiptene existau texte cu conţinut ezoteric, inaccesibile egiptenilor de rând. Acestea erau redactate în scrierea hieroglifică, scrierea sacră, cunoscută doar de iniţiaţi, membrii de rând ai societăţii egiptene folosind scrierea demotică.

Se ştie că templul lui Solomon, descris amănunţit în Biblie, avea două coloane în faţa intrării. Nicolae Iuga susţine că în interiorul acestor coloane erau as­cunse scrierile sacre ale evreilor. Egip­tenii au ascuns cunoştinţele ezoterice punându-le la vedere într-o scriere încifrată pe coloanele templelor, iar vechii evrei le-au ascuns în interiorul coloanelor. Nu este întâmplător faptul că tradiţia iudeo-creştină susţine că, în timpul fugii din Egipt, evreii au fost călăuziţi spre Tărâmul Făgăduinţei de două coloane: o coloană de fum în timpul zilei şi una de foc în timpul nopţii.
Nicolae Iuga reia vechile tradiţii maso­nice şi îl reinterpretează pe Herodot şi în această cheie inedită îi reciteşte pe marii filosofi ai Greciei antice.
Tradiţiile egiptene sunt revalorificate de masoneria modernă. Astfel, salcâmul a fost venerat de vechii egipteni, iar chivotul lui Moise a fost făcut din lemn de salcâm, după cum relatează Biblia. Dendrolatria salcâmului s-a trans­mis şi în simbolistica masonică. Astfel, masonii susţin că trupul lui Hiram Abif, maestrul care a ridicat Templul lui Solomon şi a fost asasinat de calfele sale cărora a refuzat să le transmită secretele pe care le deţinea, a fost descoperit graţie unui salcâm care a crescut pe mormântul său.

„Punctul de plecare al cărţii l-a constituit observaţia că toţi înţelepţii mari ai Greciei antice, legiuitori sau filozofi, începând cu Platon şi Thales, au călă­torit în Egipt, au locuit acolo mai mulţi ani, au învăţat limba, scrierea sacră şi
s-au iniţiat în misterele egiptene. Reveniţi în Grecia toţi au făcut dovada unor cunoştinţe uimitoare. Să-i amintim aici doar pe Thales şi Pitagora. Între­barea care se pune firesc este: ce anume din cunoaşterea ezoterică a vechilor egipteni s-a transmis prin intermediul gânditorilor greci în cultura noastră europeană, iudaică şi creştină, până în ziua de azi?”, afirmă prof. univ. dr. Nicolae Iuga.

Filosoful, profesorul, scriitorul, jurnalistul Nicolae Iuga
 

Nicolae Iuga s-a născut la 12 iunie 1953, în Săliştea de Sus, judeţul Maramureş, România. Este doctor în filosofie, cadru didactic universitar, scriitor şi jurnalist. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti în anul 1978. A urmat studii doctorale la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea profesorului Andrei Marga. A obţinut titlul de doctor în Filosofie în anul 2002 cu o teză referitoare la Etica creştină. A funcţionat ca profesor titular pe ca­tedra de Filosofie la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Sighet, din 1978 şi până în 1998, după care a predat Istoria Culturii şi Civilizaţiei la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj şi mai apoi Istoria Filosofiei la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.
În paralel cu activitatea didactică, Nicolae Iuga a practicat o vreme şi jurnalismul, între 1990-2006, un
jurnalism independent şi uneori de o manieră foarte personală, un jurnalism de atitudine etică şi culturală.
La începutul anilor ’80, a frecventat Cercul format la Păltiniş în jurul filosofului Constantin Noica, fapt care a avut o influenţă decisivă asupra formării sale. În literatura de specialitate din România, Nicolae Iuga este printre primii care lansează o dezbatere publică asupra ideii de Etică globală, aparţinând teologului german Hans Kung. A avut o activitate publicistică constantă în revistele culturale din România, fiind cotat de către Andrei Marga ca fiind unul dintre cei mai importanţi eseişti contemporani.
Este membru al CIEM Madrid. În calitate de colaborator al acestui Centru de cercetare a elaborat şi publicat în limba franceză cartea Le Cercle et l’Arbre de la vie. Essais sur les racines de l’ésotérisme dans la philosophie antique. De asemenea, Nicolae Iuga a consacrat în premieră, în literatura de specialitate din România, o tratare monografică a ideii de cauzalitate emergentă, aşa cum aceasta se manifestă în istorie.
Nicolae Iuga este autor al volumelor: Întoarcerea Casandrei (eseuri), Profesorul şi sirena (eseuri), Filosofia contemporană despre morala creştină, La porţile Occidentului, Cercul şi Copacul. Repere pentru o monografie a esotericului , Bisericile creştine tradiţionale spre o etică globală, Le Cercle et l’Arbre de la Vie. Essais sur les racines de l’ésotérisme dans la philophie antique, Un Muzeu de caricaturi (analize politice), Cauzalitate emergenta în filosofia istoriei, Dumnezeu şi mersul Istoriei,  Securitatea, Cezarul şi sfoara de câlţi a lui Elie Wiesel.