„Ochii Basarabiei” prin ochii lui Gheorghe Pârja

În cele peste trei sute de pagini ale volumului „Ochii Basarabiei”, Gheorghe Pârja a creionat de-a lungul timpului o imagine de ansamblu a lumii de dincolo de Prut, a Basarabiei (Republica Moldova), cu toate problemele cu care aceasta s-a confruntat în timp: autoproclamata republică nistreană, conflictul din Transnistria (cu toate nenorocirile pe care acesta l-a presupus: morți, răniți, refugiați din stânga Nistrului, distrugeri materiale, stări tensionate și probleme diplomatice), presiunile pentru aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Statelor Independente, convenția privind reglementarea pașnică a conflictului armat, gravele probleme economice cu care s-au confruntat basarabenii, condamnarea la moarte a lui Ilie Ilașcu, dezastruosul mandat prezidențial al lui Vladimir Voronin, politica inconsecventă și oscilantă a autorităților de la București într-un context internațional complicat, lupta rusofonilor din Basarabia pentru a impune ideea aberantă potrivit căreia există o limbă moldovenească diferită de limba română, întreținerea unei sufocante atmosfere antiromânești de către autoritățile comuniste și multe altele.

Gheorghe Pârja a surprins și aspectele ce țin de normalitate: apropierile (în special cele culturale) dintre România și Basarabia, creșterea numărului celor care mai cred în posibilitatea Unirii (de la care, pe 27 martie, au trecut 100 de ani), precum și manifestațiile de la Chișinău, avându-i în prim plan pe tinerii basarabeni, împotriva fraudării alegerilor de către comuniști, evenimente dătătoare de speranță.

Volumul conține și numeroase interviuri realizate cu personalități ale vieții politice și culturale din Basarabia: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Nina Bolboceanu, Nicolae Ciobanu, Mihai Cimpoi, Vasile Levițchi, Aurel Busuioc, Nicolae Popa, Natalia Pascal, Antonie Plămădeală, Leo Butnaru, Andrei Burac, Vasile Spinei, Mircea Druc, Valeriu Matei și mulți alții.

Ideile centrale care se desprind din sutele de editoriale scrise de Gheorghe Pârja de-a lungul timpului țin și de rea­litatea zilelor noastre: Moldova de peste Prut nu este pentru noi un stat oarecare, Moldova este românească, poporul ei vorbește oficial limba română, Ro­mânia este pentru basarabeni patria-mamă. Mai mult decât oricând, în Anul Centenarului Marii Uniri, trebuie să ne reamintim aceste lucruri. Cartea lui Gheorghe Pârja vine să-i învețe pe cei mai puțin familiarizați cu istoria recentă și să le reamintească celor care le-au știut și le-au uitat aceste lucruri simple, dar fundamentale, din istoria noastră.

Mărturisirile unui perseverent

„Scrise în perioada 1991-2018, publicate în cotidianul «Graiul Maramureșului», articolele, interviurile din această carte sunt reacția unui jurnalist care, timp de mai bine de un sfert de veac, a urmărit evenimentele din Basarabia (Republica Moldova). Unele au fost trăite la fața locului. Sunt mărturisirile unui perseverent, ale unui căutător de lume românească, despre care știm că există, dar nu o cunoșteam îndeaproape. Pentru veridicitatea atmosferei am păstrat am păstrat emoțiile din timpul desfășurării întâmplărilor. Nu din vanitate am închegat această carte, ci dintr-o datorie profesională acum în Anul Centenar al Unirii Basarabiei cu România. Fie un omagiu adus celor care cred că avem o singură țară și ea se cheamă Limba Română. Și mai cred că «Dumnezeu se bucură când frații sunt împreună».”
Autorul

Poetul și fratele de suflet românesc

„Scrisele despre noi ale lui Gheorghe Pârja sunt un exercițiu al cunoașterii. Zecile de editoriale, de interviuri și reportaje cu tematică basarabeană ale bunului poet au un singur laitmotiv: basarabeni suntem noi! Să nu-i uităm pe românii uitați!
Pentru el, Basarabia e o lacrimă curată pe fața lui Dumnezeu.
Pentru noi, autorul sintagmei de mai sus e fratele Gheorghe din Maramureș (...)
Gheorghe Pârja vine pe pământul tuturor românilor, Basarabia, ca să-i spună că e dorită și așteptată Acasă, acolo de unde a fost ruptă fără voia ei, dar unde se poate întoarce mergând pe Podul cu Dor, construit de poetul și fratele ei de suflet românesc Gheorghe Pârja, lucrare temeinică pentru care-i rămânem recunoscători.”

Nicolae Dabija, Chișinău, februarie 2018