Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
O nouă apariţie a revistei PRO UNIONE
Acest număr al revistei PRO UNIONE cuprinde şapte capitole intitulate Editorial, Istorie-documente, Date şi sinteze monografice, Voci din diaspora română, Ştiinţă şi societate, Cultură – literatură - artă şi Manifestări – aniversări – comemorări - apariţii editoriale.
Editorialul, semnat de Lucia Pop, Marele Război sub semnul centenarului 1914-2014, este dedicat unei analize a primului război mondial, conflagraţie care a schimbat destinele oamenilor, ţărilor şi a întregii lumi, o propunere de rememorare fragmentară a evenimentelor care au schimbat cursul istoriei universale, dând naştere lumii în care trăim astăzi.
Un articol semnat dr. Mihai Marina este dedicat lui Ioan Mihalyi de Apşa amintind faptul că, în 2014, s-au împlinit 170 de ani de naşterea şi 100 de ani de la moartea istoricului maramureşean, membru corespondent al Academiei Române. Un studiu al lui Dan Andrei Filip, Protopopiatele nord-periferice ale Arhiepiscopiei Ortodoxe ale Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, reprezintă un scurt istoric a două protopopiate, Cetatea de Piatră şi Solnoc II.
Perioada cercetată coincide cu schimbările venite imediat după revoluţia paşoptistă, cu schimbările de regim impuse de autorităţile imperiale, context în care au fost înfiinţate mitropoliile celor două biserici ale românilor din Transilvania. Viorica Ursu scrie despre Vasile Duma (1864-1936), protopop al Chioarului şi fruntaş al ASTREI, senator al României Mari, episcop al Argeşului, personalitate mai puţin cunoscută la noi. Un scurt articol este dedicat de Elena Ştreang lui Pante Paşca, delegat al Cercului Electoral Târgu Lăpuş la Marea Adunare Naţională din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia.
Magistrat-procuror (r) Ioan Bâtea prezintă cazul unei luptătoare anticomuniste din Munţii Apuseni, iar ing. Aurel Pantea scrie despre jertfele ostaşilor români pe teritoriul fostei Cehoslovacii în timpul celui de-al doilea război mondial. Peste 60.000 de ostaşi români au murit, au fost răniţi sau au fost daţi dispăruţi în timpul luptelor din Cehoslovacia.
Un interesant articol semnat de Walter Übelhart, Unguraş – satul universitar maramureşean, tratează activitatea Şcolii Superioare Protestante din Baia Mare, cunoscută sub numele de Schola Rivulina, care, după mai mult de o sută de ani de funcţionare neîntreruptă în Baia Mare, a fost nevoită în anul 1689 să se retragă pentru o perioadă de doisprezece ani la Unguraş unde şi-a continuat activitatea academică până când condiţiile i-au permis reîntoarcerea în vechiul lăcaş din Baia Mare. Se ştie că această activitate este strâns legată de familia Lissabona, de origine din Olanda. A rămas necunoscută locaţia Universităţii Protestante din Unguraş.
Alte articole şi studii interesante privesc Comunismul, între cultul personalităţii şi cultul divinităţii (prof. Liviu Tătaru). Reprezentanţi de seamă ai Şcolii Româneşti de Sănătate Publică, prof. dr. Ioan Prodan (dr. Felix Marian), Vechiul centru minier şi metalurgic Băiuţ din Ţara Lăpuşului (ing. Aurel Pantea), De dragul Astrei, la Şomcuta Mare, acum 45 de ani (Viorica Rusu), Statul totalitar, comunismul, libertatea de creaţie şi circulaţia valorilor. Ultima convorbire cu Mircea Eliade (Gheorghe Bulgăr).
Creaţiile literare publicate în acest număr al revistei sunt reprezentate de poezii (Marian Hotca), cântece (Vasile Boiciuc Rogneanu) şi proză (Anca Goja, Cristian Zoicaş şi Adrian Man). Aniversaţii din acest număr sunt Ştefan Bellu, profesor şi ziarist, poet şi publicist, care a împlinit 75 de ani, şi Augustin Cozmuţa, jurnalist, critic literar, cadru didactic asociat la Universitatea de Nord Baia Mare, redactor de carte sau lector la mai multe lucrări şi reviste, care a împlinit 70 de ani.