O nouă apariţie a revistei Memoria Ethnologica

Cu o întârziere cauzată de motive obiective, semnalăm apariţia numărului 44-45 al revistei de patrimoniu etnologic şi memorie culturală, Memoria Ethnologica, editată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş.

În cadrul capitolului rezervat articolelor şi studiilor Sandro Piermattei prezintă „Drame, idile, elegii structurale: registre poetice ale poveştilor de viaţă din Munţii Sibillini, Italia”, rod al unei cercetări de teren de lungă durată în căutare de culturi locale. Ion Taloş, de la Universitatea din Köln, bazându-se pe numeroase cercetări în domeniul arheologiei şi al istoriei artei, prezintă studiul „Cum se împământenesc unele culturi: Leii funerari şi importanţa lor culturală în Imperiul Roman”, în care cercetează felul în care a fost introdus ritul leilor funerari în Peninsula Italică, Peninsula Iberică, Galoromania şi în Dacia. Două articole privesc zona Banatului şi Transilvaniei: „Relaţii interetnice în Europa centrală şi de Est: Banatul şi Transilvania” (Hans Hehl, Institutul de Istorie şi Etnocultură a şvabilor dunăreni, Tübingen) şi „Medicina populară din Banat şi superstiţii legate de boli” (Erich Lammert).

Pamfil şi Maria Bilţiu semnează articolul „Obiceiuri şi practici ritualico-magice la constituirea şi desfacerea turmelor”, întemeiat pe cercetări de teren în zona Maramureşului, scoţând în evidenţă atât funcţiile riturilor, cât şi mito-simbolica elementelor lor componente şi a instrumentarului magic folosit.

„Jocurile de copii. Aspecte ale limbajului poetic” sunt tratate de Delia Răchişan Dănciuţ, iar „Obiceiurile din ciclul familiei la evreii din Maramureş” de Mihaela Maria Dăncuş.

Ştefan Mariş dedică studiul „Atitudini faţă de moarte în comunităţile tradiţionale din Maramureş” ambivalenţei înfăţişării Lumii de Dincolo, o lume pe care omul arhaic a încercat să şi-o reprezinte din dorinţa de eludare a haosului, a necunoscutului, a imprevizibilului, de eliminare a nedeterminării, impuls susţinut de un profund resort psihologic: tentaţia descifrării lucrului ascuns (deci oribil) prin prezentări figurate, cunoscute.

În fine, Zamfir Dejeu prezintă „Dansurile tradiţionale din Oaş şi Maramureş”.

Colecţiile de folclor din acest număr al revistei prezintă colinde, tradiţii de iarnă la românii şi maghiarii din Ţara Lăpuşului, Săcelul şi obiceiurile de odinioară, obiceiurile şi credinţele alunişenilor, Fisculaşul şi alte obiceiuri în viaţa satului românesc din Ardeal. Este semnalată şi o apariţie editorială: „Ouăle de Paşti la români” (Ion H.Ciubotaru), căreia i se adaugă articolul „Augustin Mocanu la 80 de ani” (Ion Taloş).  

Cuvânt către cititor

 

„În pofida celor ce astăzi cred că societatea umană poate evolua doar transgresând reperele identitare naţionale noi credem că se poate vorbi de un fenomen, din ce în ce mai evident, de recuperare a percepţiei identităţii etnice şi de grup. Acest fenomen semnalat la nivelul ultimelor comunităţi din întreaga ţară este, fără îndoială, un prim pas în procesul de conştientizare ce ne va permite să ne apărăm de «agresiunile» celorlalte modele culturale. Revista Memoria Ethnologica îşi aduce propria contribuţie la acest demers de reactivare a identităţii individului şi comunităţii, de consolidare a propriilor repere culturale în contextul general al uniformizării şi algoritmizării excesive. Acest demers este foarte important dacă ne gândim că o primă (şi gravă) consecinţă a fenomenului de globalizare este o ireversibilă destructurare la nivelul conştiinţei naţionale ce aduce cu sine acceptarea fără discernământ a statutului, deosebit de incert, de cetăţean european.”

 Ştefan Mariş, redactor-şef Memoria Ethnologica