O jumătate de secol de cercetări arheologice în necropola tumulară de la Lăpuş, sub egida muzeului băimărean

Drd. Bogdan Bobînă

Responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic a fost, din anul 1967, dr. Carol Kacsó, cercetările conti­nuând, sub conducerea sa, până în 2007, când a fost iniţiată o colaborare inter­naţională între Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş (dr. Carol Kacsó, muzeograf Bogdan Bobînă), Ludwig-Maximilians-Univer­sität din München (Prof. dr. Carola Metzner-Nebelsick) şi Universitatea Kar­dynal Stefan Wyszynski din Var­şovia, Polonia (Prof. dr. Louis Ne­belsick).

Săpăturile arheologice ale echipei in­ternaţionale s-au concentrat pe cerce­tarea tumulului 26 din vestita necro­polă. Acestea au continuat până în anul 2016, cu un efort financiar important din partea Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.
Săpăturile arheologice au relevat exis­ten­ţa unor construcţii din epoca târzie a bronzului (secolele14-12 î. Chr.). Sub tumulul 26, acum săpat în totalitate, au fost descoperite mai multe construcţii, cea mai mare măsurând 30 de metri lungime şi 12 metri lăţime. Accesul în aceste locuinţe se făcea pe două rampe de 16 m lungime, pavate cu pietre de râu, iar în centrul lor se găsea o vatră de foc ca simbol al axis mundi. Acestea erau construite pe o platformă arti­ficială din lut, fiind locuinţele elitelor ce au prelucrat şi deţinut depozitele de cupru şi aur din Munţii Ţibleşului, de-a lungul epocii bronzului.
După o perioadă de utilizare, aceste clădiri monumentale erau incendiate intenţionat. Motivul acestor acţiuni poate fi pus în legătură cu un rit sau ri­tual religios, după fiecare distrugere, peste clădirea incendiată, ridicându-se o platformă de lut peste care era ridicată o altă locuinţă. Acest proces din tumu­lul 26 a fost repetat de cel puţin cinci ori, fiecare eveniment fiind însoţit de un banchet. Urmele acestor banchete sunt reprezentate prin cantităţi mari de vase ceramice sparte intenţionat într-un act de violenţă rituală, depozitate în afara clădirii împreună cu oase de animale ce erau sacrificate şi consumate în timpul unuia sau mai multor banchete festive.

Pentru prelucrarea cantităţii imense de ceramică a fost demarat un proiect condus de dr. Carola Metzner-Nebelsick, începând cu aprilie 2016. Ceramica din tumulul 26 de la Lăpuş a fost analizată la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş de către dr. Ken Massy (Ludwig-Maximilians-Univer­si­tät din München), cu un suport subs­tan­ţial din partea Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.

În acest an se încheie proiectul de prelucrare şi restaurare a celor câteva tone de material ceramic rezultat din cer­cetarea tumulului 26 şi, cu el, cei 50 de ani de cercetări în necropola tumulară de la Lăpuş, unde câteva generaţii la rând de localnici au participat sistema­tic la săpăturile arheologice. Unii dintre ei erau adolescenţi când au început mun­ca alături de arheologul Carol Kac­só, în perioada 2007-2016 participând la cercetări copiii sau nepoţii acestora.

Rezultatul cercetărilor întreprinse din 1967 până în 2006 sunt expuse la muzeul nostru în expoziţia permanentă „Comori ale epocii bronzului”, urmând ca rezultatele din colaborarea inter­na­ţională să fie valorificate anul viitor, împreună cu cercetările anterioare.