O fascinantă plimbare cu trenul istoriei

Ing. Tiberiu LORINCZ - membru AFFR

Pentru unii, trenul e doar un mij­loc, ușor demodat, de trans­port. Pentru alții, o călă­torie cu trenul înseamnă poveste și descoperire, fascinație și istorie, toate ridicate la rang de pasiune. Pentru Tiberiu Lorincz, căile ferate, cu istoria, poveștile și detaliile lor tehnice au fost deopotrivă pasiune și profesie. Tiberiu Lorincz s-a născut în Sighetu Marmației, în 1952, iar în prezent locuiește în Satu Mare. Este filatelist și membru al Asociației Filateliștilor Feroviari din România. Colecționează timbre din copilărie, iar cu timpul a restrâns colecționarea la tematica feroviară, fiind inginer de cale ferată. Din 1997 este membru AFFR și tot de atunci intermediază colaborarea cu filate­liştii feroviari din Ungaria pentru schimburi de piese filatelice, întâlniri personale, vizite reciproce între filatelişti, traduceri de articole şi materiale filatelice. Din 2009 este membru legitimat în Asociaţia Filateliştilor Feroviari din Polonia, unde are preo­cupări asemănătoare: schimb şi colecţie de piese filatelice, traduceri şi publicări de articole de specialitate. A participat la nume­roase expoziții în țară și străinătate și a publicat articole tematice în ziare şi reviste, periodice, buletine informative din ţară: Filatelia, Curierul Filatelic, Filatelistul Feroviar, dar şi în ziarele locale din Satu Mare și Maramureș, precum și în presa din Ungaria și Polonia. Preocupat de istoria căilor ferate, Tiberiu Lorincz ne-a transmis două materiale inedite, despre două momente importante: 85 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă de pe Valea Vaserului și 50 de ani de la inaugurarea actualei Stații CFR Baia Mare, pe care vi le pre­zentăm integral.
 

85 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă de pe Valea Vaserului
 

Linia de cale ferată îngustă de pe Valea Vaserului a devenit cunoscută în întreaga lume ca fiind ultima cale ferată forestieră adevărată, care funcționează cu locomotive cu abur, funcționează în adevăratul sens al cuvântului cu scopul inițial pentru care a fost construită, de a transporta lemnul exploatat în zonă, dar acum și cu scop turistic.
Ea este o bogăție atât din punct de vedere tehnic, cât și cultural, făcând parte din Parcul Natural „Munții Mara­mu­reșului” sub protecție europeană privind exploatarea și conservarea forestieră a zonei, din punct de vedere ecologic.

Calea ferată forestieră, numită adesea și „Mocănița de Maramureș” sau „Mocă­nița de pe Valea Vaserului” se află în nordul României, la granița cu Ucraina, care pe un traseu de aproape 60 de km urmărește Valea Vaserului.
Linia cu ecartament de 760 mm a fost construită între anii 1932 – 1933 când în toată Europa a fost răspândită construcția de căi ferate forestiere, cu ecartament îngust.
 Primul tronson de linie dintre Vișeu de Sus (a = 427 m) și Paltin (a = 640 m) în lungime de 21,6 km a fost inaugurat la data de 1 octombrie 1933. Inaugurarea s-a făcut în prezența personalităților de mare rang din acea vreme: dl Voicu Nițescu, Ministrul Agriculturii și Domeniilor, dl I. Mihalache fost minis­tru, Prefectului Gavril Iuga, oficialităţi locale și județene și ofițeri de la Garnizoana din Sighet. A fost oficiată și o slujbă religioasă pentru sfințirea liniei de cale ferată și a fabricii de che­restea din Vișeu de Sus (inaugurată tot atunci). Inaugurarea a fost consemnată pe larg de presa locală din acea vreme.

Linia pornește din Vișeu de Sus din gara CFF, merge pe lângă un drum neasfaltat presărat cu case, pe cca 8 km, până în halta Delta – Novăț, unde se formează un triunghi pentru bifurcație, loc unde calea ferată se ramifică la dreapta pe o distanță de aproape 7 km spre Valea Novăț, iar la stânga de-a lungul râului Vaser, continuă traseul spre Comanu. Prin Cozia, Paltin, Boti­zu, Făina și până la Comanu, linia ferată trece printr-o regiune spec­ta­culoasă din punct de vedere a peisajului: zone înguste ale defileului, poleite cu stânci, păduri, văi șerpuitoare, tunele, poduri și podețe peste pâraiele afluente ale Vaserului. Peisaje de poveste.
Linia a fost construită cu șina de tip 21,1 și 23,6, pe traverse de lemn de cale ferată îngustă (1,20 – 1, 40 m), cu declivități maxime de 15 – 18%, curbe aspre cu raze mici (50 – 80 m)… datele tehnice specifice fiind a unui traseu de munte, traseu de cale ferată forestieră, care permitea o viteză de circulație de 15 km și o sarcină de 12 t/osie.
 

Câteva curiozități de pe traseu care merită menționate:

- la Făina, mai sus de gară este o capelă de lemn, construită de coloniștii austrieci, închinată Prințesei Elisabeta (Sissi);
- aproximativ la 5 km după Făina, la Măcârlău, calea ferată străbate o zonă cu rămăşiţele unui dig, altădată solid, care în trecut avea o importanță mare în procesul plutăritului, când lemnul exploatat din pădurile adiacente râului Vaser era coborât la vale pentru prelucrare, la gaterele din Vișeu de Sus;
- la km 20,3, pe partea dreaptă a liniei ferate, în zona Nivicior se pot vedea două galerii săpate în stânca: una din galerii a fost depozit pentru muniție și cealaltă galerie adăpostea o infirmerie – mic spital de campanie pentru armatele germane din timpul celui de al doilea război mondial;
- curiozitate, dar și realitate: în Vişeu de Sus, la cca 50 m de gara CFF se găseşte un tren hotel – „Carpatia Express”, o garnitură de tren (care cândva a circulat pe cale normală) transformată în hotel pe roți, formată dintr-o locomotivă cu abur fabricată la Reșița și recon­diționată la Vișeu de Sus, un vagon restaurant și două vagoane de dormit cu 20 de compartimente care asigură tot confortul necesar.
Mijloacele de remorcare a trenurilor după inaugurarea liniei erau locomotivele cu abur de CFI, ulterior și aici au apărut automotoare și locomotive diesel de CFI.
Parcul de mijloace de tracțiune este destul de mare: locomotive cu abur, în mare parte în stare de funcționare, altele au fost recondiţionate și expuse ca piese de muzeu. Momentan pe această linie circulă și locomotive diesel și un automotor.
- loc seria 764 421 – Elveția – producător Reșița - 1954 – stare funcțională;
- loc seria 764 211 – Măriuța – producător O – K – 1910 – stare funcțională;
- loc seria 764 408 – Cozia 1 – pro­ducător Reghin – 1986 – stare funcțională;
- loc seria 763 193 – Krauss - pro­du­cător Krauss - 1921 – stare nefunc­țio­nală;
- loc seria 764 449 – Ioana – producător Reșița - 1955 – stare funcțională;
- loc 764435 - Bavaria – producător Reșița - 1954 – stare funcțională;
- loc seria 764 484 – Maramureș – producător Reșița -1955 – stare nefuncțională;
- loc seria 764 469 - producător Reșița – 1955 – stare funcțională;
- loc seria 764 313 - producător Buda­pesta – 1921 – stare nefuncțională;
- loc seria 764 436 – producător Reșița – 1954- stare nefuncțională;
- Automotor Rossia 1 – producător De­mikhov - Rusia – 1962 – stare func­țională;
- 2 locomotive diesel hidraulice - LDH – 45 - clasa 87 – puterea 450 cp – produse la Uzinele Faur București – viteza max. = 40 km / h – stare funcțională.
O drezină Volga – produsă în Rusia – pro­prietar - CFI Vișeu de Sus – stare nefuncțională, expusă ca piesă de muzeu - folosită în trecut ca mijloc de deplasare pentru verificarea stării liniei, a terasamentului, a podurilor și po­dețelor pe traseul acestei căi ferate.

Ca respect, ca semn de prețuire pentru locomotivele cu abur care circulă pe această linie, unele au fost „botezate” de către localnici sau feroviarii care recondiționează, întrețin, repară sau chiar conduc aceste locomotive.

Circulația trenurilor se face pe bază de cale liberă, pe bază de dispoziții date și primite prin radiocomunicație, cu ajutorul stațiilor de radio emisie – recepţie montate în gări și pe locomotive. Dimineaţa, înainte de masă, trenurile merg în sus către Comanu… și după masă, spre seară coboară, se întorc la Vișeu de Sus. Trenurile circulă pe baza unui grafic - mers de tren - prealabil stabilit zilnic, în funcție de necesități. Fiecare tren, mijloc de transport, are importanța și utilitatea lui:
- tren CFF Vișeu de Sus - transportă lemnul exploatat în păduri către CFF Vișeu de Sus, pentru prelucrare la Fabrica de Cherestea;
- tren R.G.Holtz Company - transportă lemnul exploatat în păduri, de pe suprafețele (cca 40 ha) concesionate de această companie. Lemnul tăiat este transportat pentru prelucrare la fabrica firmei din Vișeu de Sus;
- tren turistic - care în perioada de vară circulă zilnic, dar și iarna în perioada sărbătorilor, transportă turiștii pe distanța Vișeu de Sus – Paltin, tren care aparține de CFF Vișeu de Sus, operată prin firma de turism Vasertour;
- mijloace de transport proprii cu care merg angajații ocolului silvic, pădurarii;
- mijloace de transport proprii cu care se deplasează muncitorii care se ocupă de întreținerea și amenajarea cursului râului Vaser;
- mijloace de transport proprii cu care se deplasează muncitorii care se ocupă cu întreținerea și repararea liniei, podurilor și podețelor de pe această cale ferată îngustă;
- aceste mijloace de transport pot fi drezine cu motor, vagoneți cu motor, diferite utilitare amenajate, adaptate la ecartamentul îngust cu care se depla­sează muncitorii, materialele, sculele și utilajele pentru activităţile zilnice, specific.

Existența ultimei căi ferate active din Carpați (supraviețuirea ei) se datorează activității zilnice ce se desfăşoară pe ea, precum și unui alt mic amănunt… un mic secret și o mare realitate: nu există și nu a existat șosea pe Valea Vaserului care să pătrundă în zonă, în inima Munților Maramureșului. Calea ferată îngustă de pe Vaser are un trecut doar de 85 de ani. Are prezent… relatat de cei care au fost cu trenul în anii trecuți sau în acest an pe această linie ferată, ca simpli turiști sau nostalgici ai căilor ferate înguste. Garantat, linia are și un viitor. O cale ferată de poveste! Merită văzută,