O familie de maramureşeni, primii investitori români în Paradisul Maldivian

Paradisul este un loc de pe pământ şi, pentru cei mai mulţi specialişti, dar şi pentru turişti, „raiul pământesc” are un singur nume: Maldive. Cei care au avut norocul să viziteze insulele tropicale, cu locuri rupte parcă din poveşti, cu apă atât de limpede încât peştii pot fi văzuţi până departe, nisip alb şi localnici primitori, şi-au dorit, cu siguranţă să se întoarcă acolo. Doi maramureşeni, soţii Corina şi Mihai Mulea au avut curajul să viseze la mai mult: să devină, din turişti, gazde şi să ofere altora o experienţă maldiviană aşa cum le-ar fi plăcut lor să trăiască, şi toate astea, la preţuri foarte atractive. După multă muncă şi un parteneriat cu un localnic, visul lor a devenit realitate. Hibaru Fishing Lodge este probabil prima investiţie românească din insule, o casă de oaspeţi care oferă mai mult decât o vacanţă, o experienţă de viaţă unică.   

Paradisul pe pământ sigur există. Acesta este undeva pe o plajă tropicală, cu apă cristalină, nisip alb şi oameni zâmbitori. Apa este atât de limpede, încât peştii pot fi văzuţi până departe. Culorile vieţuitoarelor mării sunt ca rupte din curcubee iar spectacolul la care poţi asista, numai cu o pereche de ochelari de înot, este mai bun decât orice film.

Companiile de turism fac, de ani buni, clasamente, dar, cele mai frumoase plaje din lume tot cele din Oceanul Indian au rămas.

Pentru cei mai mulţi dintre specialişti, dar şi dintre turişti, paradisul are un singur nume: Maldive. Cei care au avut norocul să ajungă aici, declară literalmente că au văzut „raiul pe pământ” şi că şi-ar dori să se întoarcă.

Soţii Corina şi Mihai Mulea, din Baia Mare, au fost pentru prima dată în Maldive, în urmă cu opt ani, în luna de miere. Amândoi sunt pasionaţi de călătorii şi le place să descopere locuri, culturi şi, mai ales, oameni. Deşi, atunci au locuit într-un resort care nu le-a oferit posibilitatea de a interacţiona cu băştinaşii, au rămas fascinaţi de frumuseţea locurilor. Au ştiut că au ajuns în cel mai frumos loc din lume. Ulterior, după ce au vizitat numeroase alte zone ale globului, această senzaţie a devenit certitudine. Mihai Mulea povesteşte: „Suntem căsătoriţi de 8 ani. Eu am o mare pasiune pentru pescuit, dar amândurora ne place marea şi excursiile în zonele mai puţin vizitate. În luna de miere am fost în Maldive şi ne-a plăcut extraordinar de mult, deşi am fost într-un resort, o insulă care aparţine unui concern şi practic n-am prea interacţionat cu băştinaşii, decât cu cei care lucrau acolo.

După aceea, am continuat să mergem în Oceanul Indian în mai multe locaţii şi putem spune că cel mai mult din lume ne-a plăcut în Maldive Am fost fascinaţi de pescuit şi de minunile de sub apă: corali, miliarde de peşti, diavoli de mare uriaşi, rechini de recif care au dimensiuni de doi metri. Am fost în America, în Canada, toată Europa, Reunion, Mauritius, Africa etc., dar Maldive e cel mai frumos dintre toate locurile pe care le-am vizitat”.

Cei doi soţi şi-au dorit, firesc, să revină în paradisul maldivian. Dar pe atunci nu sperau încă că ar putea deveni chiar ei investitori în acea zonă. La a doua vizită au ales o pensiune care le-a oferit o interacţiune mai bună cu localnicii, cu cultura şi cu locurile. Atunci a început să se contureze visul de a deschide şi ei o pensiune, aşa cum le-ar fi plăcut lor să găsească şi la preţuri accesibile: „După luna de miere am mai fost în Maldive chiar la o pensiune de tipul celei pe care am făcut-o şi ne-a plăcut ideea să stăm pe insulă cu băştinaşii, să mergem cu ei, să reducem costurile la mai puţin de jumătate decât era la resort, plus că ţi se oferă mai mult decât la resort unde plăteşti nejustificat de mult. Am vizitat câţiva atoli, am intrat în contact cu mai mulţi băştinaşi. Atolii sunt o aglomerare de insule.

Coralii tot cresc de milioane de ani până reuşesc să străpungă suprafaţa apei. Se depune nisip, cresc cocotieri şi apar nişte insule lunguieţe. Aceste insuliţe formează aproximativ un inel şi acesta e un atol. Un atol poate avea sute de insule şi de recifuri care aproape străpung suprafaţa apei. Maldivele au 26 de atoli, fiecare cu numele şi administraţia lui. Noi am vizitat mai mulţi atoli şi ne-am fixat într-unul”. Locul ales de soţii Mulea este situat pe insula Dharavandhoo din atolul Baa, declarat de UNESCO Rezervaţie Naturală a Biosferei. Atolul este format din 105 recife de corali. Aceste recife străpung suprafaţa apei, formând 61 de insule cu vegetaţie şi un număr variabil de bancuri de nisip. Insula Dharavandhoo este o insulă tipică de pescari cu o lungime de 1330 m şi o lăţime de 480 m.

Plajele magnifice din jurul insulei se pierd uşor în apele calde ale lagunei şi ale recifului – locul ideal pentru snorkeling şi înnot în condiţii de siguranţă.

Insula este înconjurată de ape limpezi cunoscute sub numele de „Dharavandhoo Thila & Hanifaru Bay” care sunt renumite printre scafandri din întreaga lume, este un sanctuar pentru vietăţile marine, inclusiv diavolul de mare gigant (Manta ray) şi rechinii balena (whale sharks). Hanifaru Bay, care este cunoscut pe plan local ca Vandhumaafaru Adi, este considerat a fi unul dintre puţinele locuri din lume unde rechinii-balenă se adună pentru a se împerechea.

Evident, îndrăzneţul vis nu a devenit uşor realitate. Cei doi povestesc că: „Ne-am hotărât în 2013 şi am început să adunăm informaţii şi inaugurarea am avut-o în 10 februarie 2015. Pe lângă casă şi teren, avem şi o barcă”. Casa lor de oaspeţi se numeşte Hibaru Fishing Lodge care în limba localnicilor înseamnă peşte spadă şi este locul ideal pentru grupuri de pescari, familii cu copii, tineri îndrăgostiţi sau chiar grupuri de prieteni, având posibilitatea să cazeze un număr maxim de până la 14 persoane simultan.

Cei aproape doi ani, din 2013 până la inaugurarea din acest an au însemnat documentare, adunare de informaţii, investiţii, drumuri. Toate într-o ţară cu totul diferită: „Sunt mai multe rute până în Maldive, noi am bătut până acum 4 rute mari. Zborurile le facem din Budapesta, şi zburăm între 7 şi 9 ore. Cum ne-a venit ideea că se poate face o pensiune? Am văzut că au făcut alţii. Din câte ştim, din România suntem primii, deşi am studiat mult pe internet această temă, nu am găsit o investiţie românească similară. Acolo nu se poate cumpăra niciun metru de pământ, nu vând nimic. Dacă ar fi 24 de ore la vânzare, sunt convins că s-ar cumpăra tot. Avem un partener maldivian care este proprietarul pământului şi pe pământul lui am făcut pensiunea. Este o insulă locuită, cu un mic aeroport. Poţi să zbori din capitală pe insula care are 650 de locuitori. Pare mult pentru o insulă de un kilometru lungime şi lăţime de 400 m, dar sunt familii cu mulţi copii, aşa că în trei căsuţe sunt zeci de oameni.

Localnicii sunt musulmani, dar sunt din aceia liniştiţi, se ocupă 90% cu pescuitul dar un pescuit de subzistenţă. Unii lucrează cu lemn, fac bărci, obiecte de artizanat, iar de când s-a dezvoltat turismul, unii lucrează în resorturi şi vin acasă câteva zile la două luni. Pe insula aceasta localnicii sunt deschişi, te salută şi vorbesc cu tine. Dar am vizitat şi alte insule unde sunt mai timizi, sfioşi, fără nicio urmă de duşmănie. Nu aş zice că sunt săraci, dar au un trai simplu. Venitul mediu este un pic mai mare decât al românilor. Capitala e o insuliţă cu 19 mii de locuitori, iar acolo sunt mai mulţi bani, în rest, pe insule nu ai nevoie de prea mulţi bani că nu ai ce să faci cu ei.

Limba localnicilor e divehi. Au fost colonizaţi de prinţi din Persia, din India, apoi în centru au venit arabii şi în sud africanii. Limba lor e un mix între toţi aceştia. E foarte grea, cu multe consoane şi se pronunţă greu. E uşor să îţi dai seama de cuvinte şi le înţelegi, dar nu le poţi pronunţa.

Din 2011, statul a dat voie ca maldivienii să facă pensiuni. Ei nu aveau bani să facă pensiuni şi atunci au cooptat câte un prieten. Practic, s-a pornit o chestie nouă care se adresează întregii planete ca şi oamenii cu venituri normale să poată vizita acest paradis la preţuri normale. Acum e începutul practic”.

Partenerul maldivian le-a pus la dispoziţie terenul şi o casă bătrânească a bunicului său pe care au renovat-o, au mobilat-o şi aranjat-o foarte frumos: „A fost un drum pe care am mers fără a avea cu cine să ne sfătuim când am decis să deschidem pensiune în Maldive, pentru că nu ştiam pe nimeni. Pe acest partener l-am cunoscut pe internet şi abia apoi am mers acolo să vedem ce e de făcut. Primii clienţi au fost un grup de pescari din Germania. Eram epuizaţi şi emoţionaţi când au ajuns, pentru că am terminat finisajele la pensiune exact în dimineaţa când au venit turiştii. Ei erau în avion şi noi încă mai aveam de lucru, dar ne-am încadrat la fix cu pregătirile. A fost foarte greu, pentru că pe insulă depinzi de un vas care-ţi aduce materiale şi dacă ai rămas fără şuruburi, ţi se spune că miercurea viitoare vine vaporul şi poţi să le iei. Avem 6 camere, un living şi bucătărie. Fiecare cameră are baie, aer condiţionat şi tot ce trebuie.

Le oferim cazare, trei mese pe zi, băuturi răcoritoare şi apă, plus că, în preţul excursiei primesc trei excursii: excursie pe insulă nelocuită, partidă de pescuit noaptea şi excursie la snorkeling. Se asigură totul, gratuit: echipamentul de pescuit (beţe, mulinete, fire). Pescuitul de noapte e fascinant.

De multe ori oceanul e nemişcat, o linişte deplină, vezi soarele la apus, după ce se întunecă poţi vedea în apă fitoplancton bioluminiscent care se activează la cea mai mică mişcare în apă, valurile create de barcă sunt luminoase, e o imagine incredibilă. Partenerul nostru maldivian are grijă ca totul să meargă bine, dar avem o echipă: un bucătar, un om care se ocupă de clienţi şi e ghid, căpitan şi un ajutor la barcă pentru că aproape în fiecare zi se merge cu barca, şi un om care se ocupă de curăţenie. Pe insula noastră este un aeroport, spital, şcoală şi tribunal. Faci 18 minute cu avionul până în Capitală, Male.

Noi avem un om care-i aşteaptă pe clienţi în aeroportul internaţional şi stă cu ei până decolează spre insulă. Iar la aterizarea pe insulă îi aşteaptă angajaţii noştri. Nu ne-a fost greu să asigurăm toate verigile pentru că am copiat modelul din ce am văzut, nu am inventat noi primirea şi transferul turiştilor”.

Hibaru Fishing Lodge are deja clienţi, majoritatea din Occident, dar şi din România. Soţii Mulea spun că: „Faţă de un resort bun, preţurile noastre sunt sub 50%, plus că poţi să faci şi să vizitezi mai multe. Pescuitul este un punct forte al nostru. După părerea mea, pescuitul la „big game” este cel mai ieftin din lume la noi. Majoritatea peştilor îi eliberăm, dar bineînţeles că reţinem câţiva pentru că turiştii mănâncă peşte şi e subiectul principal la masă. Ca şi capturi este ceva spectaculos. Noi avem barcă dotată cu tot ce trebuie pentru pescuitul peştilor de mari dimensiuni. Trebuie doar ca să dorească să iasă la pescuit şi echipajul e prezent pe barca cu sfaturi şi echipament pentru partida de pescuit. Nu este greu să prinzi peşti uriaşi pentru că sunt în număr foarte mare. Am făcut totul aşa cum ne-ar fi plăcut nouă să ne ofere cineva pe unde am umblat”.

Evident, investiţia soţilor Mulea din Maldive nu s-a terminat. Cei doi se gândesc mereu cum să-şi îmbunătăţească serviciile. În prezent se gândesc să cumpere încă o barcă. Deşi le e greu să gestioneze o afacere de la mii de kilometri distanţă, Corina şi Mihai au reuşit să treacă şi peste acest impediment: „De când am început, am fost de multe ori în Maldive. Acum s-a pornit şi pensiunea se autofinanţează deşi e deschisă doar de câteva luni. Acolo totul este diferit. Băştinaşii sunt musulmani. Trebuie ştiut că acolo nu se poate consuma alcool. Peste tot e interzis alcoolul, mai puţin în resorturi. Dar, pentru cei care nu pot să nu bea o bere în vacanţă, la 15 minute de noi este un resort”.

Cel mai important e că Hibaru Fishing Lodge se mulează perfect pe cerinţele clienţilor: „Lumea ne poate găsi pe facebook şi pe site. Cine e interesat, trebuie să ne scrie un e-mail în care ne spune ce-şi doreşte şi noi facem totul ca să le oferim vacanţa personalizată pe care şi-o doreşte fiecare.

Practic, soţii Mulea au devenit acum prieteni ai băştinaşilor. Merg acolo ca şi acasă. Se cunosc şi se salută cu toţi, iar băiatul lor, Tudor, are numeroşi prieteni acolo. Surprinzător, şi localnicii sunt la fel de fascinaţi de ţara noastră ca şi noi de insula lor: „unii dintre localnicii de pe insula noastră au fost în România, pentru că majoritatea au fost marinari. Şi destul de mulţi au ajuns în Constanţa, Galaţi sau Brăila. Este cea mai joasă ţară din lume. Cea mai mare înălţime în Maldive e 2,5 m. Localnicii sunt impresionaţi de pozele cu autostrăzi, cu munţi, cu păduri, cu zăpadă, cu schiuri etc. Ei nu-şi pot imagina cum e să îţi fie frig. La ei temperatura este în jur de 30-31 grade şi variază foarte puţin în timpul anului.”

Clienţii Hibaru Fishind Lodge pot experimenta bucătăria locală, dar nu lipsesc nici preparatele europene: „În principal gătim din bucătăria lor tradiţională, dar pregătim şi mâncare europeană. Toate mesele sunt cu bufet suedez. Sunt multe fructe exotice, predomină cocosul. Peştele se găteşte în foarte multe feluri. Mâncarea lor tradiţională e uşor picantă, dar noi ne adaptăm în funcţie de client.

Oricum, noi vorbim cu clienţii după ce îşi exprimă intenţia să facă rezervare şi organizăm excursia oarecum personalizată în funcţie de preferinţele fiecăruia”.

Iar preţurile oferite fac paradisul accesibil oricui. Tot acest pachet, cu cazare, masă, băuturi răcoritoare şi cele trei excursii opţionale costă 90 de dolari pe noapte de persoană: „Aici intră cazarea, trei mese cu toate băuturile răcoritoare incluse şi cele trei excursii. De exemplu, un cuplu nu a fost interesat de o excursie pe care le-am oferit-o aşa că am înlocuit pescuitul cu o cină romantică la apusul soarelui pe plajă, cu făclii şi toate cele necesare. Avem şi un grup de localnici care vin şi fac seri tradiţionale cu dans şi muzică.

Biletul de avion variază ca preţ în funcţie de perioadă şi cu cât timp faci rezervarea înainte. Un preţ mediu este de 600 de euro, dar am găsit şi cu 430 de euro dus-întors. Turiştii care au fost la noi ne-au scris şi avem doar reacţii pozitive. Personalul le îndeplineşte toate dorinţele. O să avem de organizat şi o nuntă, dar o să fie ceva simbolic, pentru că e mai dificil să duci preot special pentru asta… Când intri în ţară ţi se spun câteva reguli: este interzis consumul de alcool, droguri, să propovăduieşti sau să duci simboluri creştine în acest scop. Că ai o cruciuliţă la gât nu e nicio problemă, dar să nu te apuci să predici. De asemenea, nu e voie cu câini şi cu pornografie. Ei nu au niciun câine în Maldive, numai pisici şi papagali. Nu au nici vaci sau cai”.

Povestea soţilor Mulea este, cu adevărat, una despre Paradis. Şi la propriu şi la figurat. Şi demonstrează că, niciun paradis nu poate fi cucerit dacă nu ai curajul să îndrăzneşti, să lupţi şi să perseverezi.  

„Acum am primit un premiu de la un ONG care protejează ţestoasele, pentru că am salvat trei ţestoase din plasele de pescuit. În unele părţi ale oceanului se pescuieşte industrial, iar unele plase se rup şi plutesc în derivă, ajungând până în Maldive. Acele plase formează o umbrelă la suprafaţa apei şi acolo se duc la umbră peştişori mici. Bineînţeles că vin şi prădători. Broaştele vin să se odihnească şi se încurcă în plase. Noi am avut de trei ori şansa să le eliberăm. Fundaţia care ne-a premiat monitorizează câte plase au fost, ce fel de plase, câte ţestoase s-au prins, ce fel de broaşte, unde le-am salvat. De fiecare dată când salvăm facem poze şi trimitem un raport. Până acum s-au salvat 150 de ţestoase în Maldive, dintre care pe 3 le-am salvat noi”.

„Din februarie nu a fost plin tot timpul la pensiune, dar suntem uimiţi cât de bine merge. Pe insulă este şi un centru de scufundări a unor italieni. Din mai până în august în zonă sunt aglomerări de diavoli de mare şi rechini balenă (cei mai mari rechini din lume, ierbivori) pentru că vin să se hrănească, acolo fiind una dintre cele mai cunoscute rezervaţii. Pe partea insulei noastre există un fel de amfiteatru format dintr-un arc de corali. Când curentul împinge planctonul acolo, acesta rămâne captiv în amfiteatrul respectiv, iar uriaşii ăştia vin cu sutele şi intră acolo să mănânce. Diavolii de mare se numesc manta. Iar cel mai bun loc din lume să vezi aglomerarea de manta este la un kilometru de insula noastră. Italienii care au centru de scufundări sunt acolo de 10 ani, iar noi avem mulţi clienţi de-ai lor pentru că ei nu au cazare.

Am avut şi clienţi din România. La sfârşitul lui iulie va fi un concurs mondial de fotografie subacvatică unde vin cei mai buni fotografi subacvatici din lume. O parte dintre ei o să fie cazaţi la noi la pensiune.”