O carte-document: „Vederi din Maramureș” de Teofil Ivanciuc

Recent a ieșit de sub tipar volumul „Vederi din Maramureş” apă­rut la Editura Valea Verde din Sighetu Marmației (editor Ion Mariş), cu o prefaţă de Ovidiu Pecican.
După „Ghidul turistic al Ţării Maramureşului” (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2006), „Sighetul Marmației. Ghid cultural-turistic” (Ed. Echim, Sighet, 2007), „Sighetul Maramureşului. Patrimoniu şi turism” (Ed. Valea Ver­de, 2012) și „Meșteșuguri tra­di­­ționale din Țara Mara­mureșului” (împreună cu Radu Lazar, Ed. Proema, Baia Mare, 2016), sigheteanul Teofil Ivanciuc, istoric și publicist, a scos o carte-caleidoscop, cuprinzând câte o „poveste” semnificativă, despre fiecare localitate a Ţării Maramureşului, prezentată atât sub formă de text cât și fotografic.
 
„Volumul de față este o mostră potențial memorabilă a unei înțelegeri a istoriei, tradițiilor și vieții comunitare dintr-un peri­metru dat prin intermediul conceptului lansat, în Franța, de istoricul Pierre Nora: locuri ale memoriei. Cum se știe, acestea nu sunt niște puncte pe hărțile geografice ale câte unei națiuni, ci «orice entitate semnificativă, fie de natură materială, fie non-materială, care prin voința omului sau pe urma lucrării timpului a devenit un element simbolic al moștenirii memoriale a oricărei comunități»”, spune Prof. univ. dr. Ovidiu Pecican.

„Demersul de faţă îndrăzneşte o abordare mai atipică: câte o «vedere» sau poveste despre fiecare localitate maramure­şeană. Astfel, din cele aproximativ 1.000 de istorii disponibile, am ales 68, deci câte una pentru fiecare aşezare din Maramureşul istoric (sate, comune şi oraşe).
Poveştile sunt variate, unele cunoscute, altele mai puţin, ele urmărind varietatea şi ames­tecând deliberat informaţii ştiinţifice cu istorisiri fantastice şi pitoreşti: astfel, am trecut de la tezaurul de la Sarasău la desenele pictate cu propriul sânge de către un pictor deținut politic, de la fantasticele aventuri pe trei continente ale căpitanului Titus Dunca la orhideele de la Slă­tioara, de la iluzia optică de la Budeşti la heruvimii acoperiţi cu ochi din biserica de la Corneşti, de la şinele de lemn dintr-o mină veche la dovada vie că două sate au fost contopite în evul mediu, de la o reminiscenţă a Dreptului valah la descrierea succintă a celui mai mare lac glaciar din Carpaţii Orientali, de la comorile lui Pintea Viteazul la nunta înecată într-un lac, de la gheţarii unici din Pop Ivan la mormântul ascuns în munţi, de la ritualul magic «Adusul pe sus» la statuia unui dinozaur ş.a.m.d.
Am mai încercat o prezentare sintetică a câtorva branduri renumite (biserica introdusă în pa­trimoniul UNESCO din Poienile Izei, Cimitirul Vesel de la Săpânţa sau Mănăstirea Bârsa­na), precum şi scoaterea la iveală a unor informaţii mai puţin sau deloc cunoscute ori publicate.
Pentru că Ţara Maramureşului nu înseamnă doar biserici de lemn, muzee, mănăstiri şi festivaluri, ci infinit mai multe lucruri”, spune Teofil Ivanciuc.

Volumul, realizat în condiții grafice excepționale și bogat ilustrat, atât cu imagini contemporane (marea majoritate realizate de către autor) cât și cu fotografii de epocă, înmănun­chează importante date de ordin istoric, etnografic, folcloric, ar­heo­logic, geografic, biologic sau turistic, care vor depune mărturie peste timp despre în­sem­nătatea, frumusețea, unicitatea, vrednicia și magia Ma­ra­­mureșului.

„Demersul de faţă îndrăzneşte o abordare mai atipică: câte o «vedere» sau poveste despre fiecare localitate maramure­şeană. Astfel, din cele aproximativ 1.000 de istorii disponibile, am ales 68, deci câte una pentru fiecare aşezare din Maramureşul istoric (sate, comune şi oraşe). Poveştile sunt variate, unele cunoscute, altele mai puţin, ele urmărind varietatea şi ames­tecând deliberat informaţii ştiinţifice cu istorisiri fantastice şi pitoreşti”.
Teofil Ivanciuc