Noutăți privind eliberarea permiselor de exploatare pentru rocile utilizabile în construcții, acumulările de turbă, aurul din aluviuni și pentru produse reziduale miniere

Ing. Aurel PANTEA
Nicolae TEREMTUŞ

Intenţia liberalilor de a modifica procentele din redevenţe ale exploataţilor de suprafaţă care revin statului, unităţilor administrativ-teritoriale, a fost primită cu interes de către primarii localităţilor pe teritoriul cărora sunt astfel de exploataţii. Unii sunt chiar încântaţi, alţii sunt mai circumspecţi deoarece în ultimii 30 de ani lucrurile în minerit şi exploatarea resurselor minerale au mers cum au mers. S-au spus multe poveşti, iar mineritul neferos subteran şi cel de suprafaţă s-a închis sau şi-a restrâns activitatea.

Am vorbit cu specialişti din sistem, iar părerea acestora e că această iniţiativă, dacă va fi pusă în practică va avea efecte po­zi­tive pentru economiile locale. Lazăr Aurel Pantea este unul dintre specialiştii maramureşeni care au vorbit despre acest subiect. Inginerul băimărean este unul dintre cei mai activi specialişti din mi­nerit, iar opiniile sale sunt întotdeauna binevenite, citite, studiate, însuşite.
După apariţia materialului publicat recent în minunatul nostru săptă­mânal, Aurel Pantea ne-a căutat şi ne-a prezentat o părere cu privire la subiectul redevenţe. A prezentat mai multe noutăţi referitoare la subiect. A făcut-o profesionist, pe alocuri tehnic, dar sunt lucruri pe înţelesul celor care sunt interesaţi de acest subiect. Vom prezenta mai jos aceste explicaţii pe care inginerul băimărean le face.
Înainte de acest demers să ne rea­min­tim că anul trecut, fostul minis­tru al Economiei, Niculae Bădălău, proaspăt instalat la cârma ministerului, a făcut câteva anunţuri care au făcut valuri în ţară, printre cei care se ocupă de mineritul neferos. Pe scurt, Bădălău spunea că va fi deschis mineritul neferos, mai ales exploataţiile de suprafaţă. Spunea ministrul, la întrebarea ce se va face cu producţia scoasă din pământ, că vom face ce trebuie, chiar şi ghiuluri din aurul pe care îl vom scoate fie din exploataţiile subterane, fie din cele de suprafaţă. Au râs minerii, câţi au mai rămas, au râs inginerii şi specialiştii din sistem... s-a râs. După un an de la aceste amuzante declaraţii, realitatea e că nu s-a făcut nimic, nu
s-a deschis nimic, iar piaţa ghiulurilor a căzut dramatic!
Sperăm că actualul ministru al Economiei va gestiona mai bine problematica mineritului neferos şi va face ce trebuie, mai ales pe partea de redevenţe, aşa cum a sunat iniţiativa liberalilor.

Revenind la subiectul nostru, vă prezentăm materialul inginerului băimărean Aurel Pantea, cu privire la redevenţe.

„Potrivit art. 28 și 30 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modifi­cările și completările ulterioare, rocile utilizabile în construcții și acumulările de turbă pot fi extrase de către persoane fizice sau juridice în cantități determinate, pe termen de până la un an și pe bază de permis de exploatare emis de autoritatea competentă. Permisul se eliberează primului solicitant. Pentru exploa­tările de nisipuri și pietrișuri din albiile minore ale râurilor, permisele de exploatare se eliberează după obținerea avizelor prevăzute de legislația în vigoare în domeniul gospodăririi apelor. Solicitanții sunt obligați la constituirea garanției financiare pentru refacerea mediului, precum și la plata taxei pe activitatea de exploatare și a redevențelor miniere. Recuperarea aurului din aluviuni, realizată în afara concesiunilor, se face de către persoane fizice și juridice, în baza unui permis de exploatare eliberat de autoritatea competentă. Persoanele fizice și juridice autorizate pentru activitatea de recuperare a aurului din aluviuni sunt obligate la plata taxelor și a redevențelor prevăzute de lege. În înțelesul legii, permis de exploatare, se definește – actul juridic emis de autoritatea competentă prin care se acordă dreptul de exploatare a unor cantități determinate de roci utile, turbă și aur aluvionar, în condițiile art. 28 și 30 din Legea minelor.
Cei care au citit materialul documentar «Redevențele miniere pentru exploatări la suprafață. Adminis­trațiile locale așteaptă!», publicat în GAZETA de Maramureș din 1 – 7 februarie 2020, sub semnătura redactorului-șef, Nicolae Teremtuș, au luat cunoștință că, în Maramureș, pe lângă licențele de exploatare pentru andezit și calcar industrial și de construcții, marmură, nisipuri și pietrișuri, ape minerale naturale și produs rezidual minier, există și permise de exploatare emise de către A.N.R.M, pentru roci utilizabile în construcții.

În context, credem că este bine ca cititorii GAZETEI, investitorii, să cunoască că, prin Ordinul nr. 426/ 16 decembrie 2019 al președintelui A.N.R.M. publicat în M.O.R., Partea I, Nr. 2 din 6 ianuarie 2020 - intrat în vigoare cu aceeași dată - au fost modificate și completate 17 articole (cu peste 30 de modificări - completări) din Instrucțiunile pri­vind eliberarea permiselor de exploatare, aprobate prin Ordinul pre­ședintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale nr. 94/ 2009. Cunoscută fiind existența, exploatarea, în decursul vremii, pe te­ritoriul Maramureșului de către Întreprinderile de industrie Locală din Baia Mare, Sighet, Vișeu, Seini și Prefabricate Ulmeni, după anul 1970 de către I.P.I.C.C.F. Baia Sprie, iar după 1990 de către diverse societăți comerciale, a rocilor utile (andezite, calcare, calcare marmo­reene, argile comune, argile caolinoase, argile refractare, dacite, do­lo­mite, gresii, gipsuri, marne, marmure), precum și nisipuri și pietrișuri aluvionare extrase din albiile minore ale râurilor Someș, Lăpuș, Iza, Vișeu și din grindurile formate pe râul Tisa, cât și utilizarea lor pe scară largă în construcții, în industria materialelor de construcții, a sticlei, a ceramicii și în alte domenii, prezentăm câteva dintre modificări și completări.

Rocile utilizabile în construcții, exploatabile și pe bază de permis, sunt: nisipul, pietrișul, gresia, marna, argila, calcarul industrial și de construcție, tuful, travertinul, dolomitul, șisturile cristaline, gipsul, gnaisul, pegmatitul, serpentinitul, amfibolitul, dacitul, micașistul, granitul, riolitul, granodioritul, andezitul, sienitul, dioritul, porfirul, bazaltul, diabazul, perlitul, scoria bazaltică, ardezia, calcita, creta, rocile ornamentale. Se poate solicita permis de exploatare și pentru produse reziduale miniere care conțin exclusiv resursele minerale arătate mai sus, cu excepția produselor miniere care constituie obiectul unei licențe.
Dreptul de exploatare pe bază de permis se acordă: pentru rocile utilizabile în construcții, acumulările de turbă și aurul din aluviuni, care nu sunt verificate și înregistrate de A.N.R.M. ca rezerve și/sau ca re­surse valorificabile și care nu constituie obiectul unei concesiuni/dări în administrare la data solicitării permisului de exploatare; pentru rocile utilizabile în construcții și acumu­lările de turbă care au fost verificate, dar neînregistrate de către A.N.R.M. ca rezerve și/sau ca resurse valorificabile sau au fost înregistrate ca re­zerve/resurse grupa (afară de bilanț) și care nu constituie obiectul unei concesiuni/dări în administrare la data solicitării permisului de exploatare. Ordinul are încă trei prevederi pentru rocile utilizabile în construcții și acumulările de turbă.
Dreptul de exploatare pe bază de permis se acordă pentru nisipuri și pietrișuri din albiile minore ale
cursurilor de apă și din cuvetele lacurilor, care nu constituie, la data solicitării permisului de exploatare, obiect al unei concesiuni/dări în administrare și sunt verificate și înre­gistrate de către A.N.R.M ca rezerve și/sau ca resurse valorificabile.

Permisul de exploatare se acordă pentru o durată de maxim un an. În permisul de exploatare se stabilesc, în principal: titularul; obiectul; perioada de valabilitate; denumirea și localizarea perimetrului; tipul resursei minerale și cantitatea determi­nată; produsele miniere; drepturile și obligațiile titularului; cazurile de încetare; data de la care încep lucrările de refacere a mediului și durata acestora; taxele și redevențele miniere datorate statului și terme­nele de plată; garanția financiară pentru refacerea mediului; obligația respectării Legii nr. 85/2003 și a instrucțiunilor emise pentru aplicarea acesteia; obligația respectării măsurilor stabilite de către autoritatea competentă pentru protecția mediului; obligația respec­tării condițiilor impuse prin avizele din autorizațiile din domeniul gospo­dăririi apelor (după caz); anexele permisului; dreptul A.N.R.M. de a controla ori de câte ori se consideră necesar și de a apli­ca sancțiuni; alte clauze sau condiții speciale.

Cantitatea determinată în permisul de exploatare reprezintă cantitatea de resurse minerale exprimată în metri cubi sau tone pe care solicitantul estimează că o va extrage, în funcție de potențialul zăcământului și de capacitatea tehnică de care dispune. Exploatarea unei cantități suplimentare necesită aprobarea A.N.R.M. În cazul în care scopul declarat al permisului de exploatare este o amenajare piscicolă, solicitantul trebuie să dovedească că respectivul obiectiv este cuprins în planul urbanistic general, planul urbanistic zonal sau planul urbanistic de detaliu local, precum și numele admi­nis­tratorului / beneficiarului ame­najării piscicole. Valoarea totală a garanției financiare pentru refacerea mediului trebuie să reprezinte valoarea totală a devizului general al lucrărilor de închidere, ecologizare, reabilitare a mediului și monitorizare post-închidere. Desigur, sunt multe alte prevederi care necesită a fi cunoscute și aplicate ca atare.
Este îmbucurător faptul semnalat de GAZETA de Maramureș că unele primării sunt preocupate de luarea în administrare (dreptul acordat de stat, prin autoritatea competentă, unei instituții publice de a efectua activități miniere în baza unei licențe sau a unui permis) a unor perimetre pentru valorificarea în folosul co­munității. Recent, prin Ordinul Președintelui A.N.R.M Nr. 431/ 19.12.2019, publicat tot în M.O.R. Nr. 4 /6 ianuarie 2020, se aprobă trei Licențe de dare în administrare pentru explorarea resurselor de apă geotermală din perimetrul geotermal Primăria Borș, județul Bihor; Primă­ria Pecica, județul Arad; Primăria Teremia Mare, județul Timiș, în­cheiate între A.N.R.M, în calitate de concedent, și comunele Borș, Tere­mia Mare, respectiv orașul Pecica, în calitate de administrator.
Totodată, s-a aprobat Licența de dare în administrare pentru explorarea resurselor de apă minerală terapeutică din perimetrul Jucu, județul Cluj, încheiată între A.N.R.M, în calitate de concedent, și comuna Jucu, în calitate de administrator. Se cunoaște că, de peste 10 ani, municipiile Beiuș și Oradea, din Bihor, precum și câteva localități din Banat, folosesc apa geotermală pusă în evidență prin asemenea mod de explorare, drept agent termic pentru încălzirea locuințelor, pentru bazine de înot și tratamente medicale etc. Ar putea constitui un mod de soluționare și a dorinței Primăriei comunei Mi­reșu Mare, pentru explorarea și apoi va­lorificarea «apelor termale și sulfuroase» de la Dăneștii Chioa­rului, cât și a unor roci utile din zonă”, se arată în materialul inginerului Aurel Pantea. Îi mulţumim!

„Este îmbucurător faptul semnalat de GAZETA de Maramureș că unele primării sunt preocupate de luarea în administrare (dreptul acordat de stat, prin autoritatea competentă, unei instituții publice de a efectua activități miniere în baza unei licențe sau a unui permis) a unor perimetre pentru valorificarea în folosul co­munității”.
Ing. Aurel Pantea