Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Nouă apariţie a revistei Şcoala maramureşeană
A apărut un nou număr al revistei dascălilor din Maramureş, Şcoala maramureşeană (nr.45-50, anul XVI, 2016, serie nouă), editată de Editura Maria Montessori. Revista cuprinde eseuri, proză şi poezie, studii şi articole de istorie, de psihologie, reportaj, cronică de teatru şi film, interviuri şi articole despre feminism şi feminitate.
E greu de amintit în câteva rânduri tot cuprinsul acestui consistent număr al revistei, toate titlurile şi toţi autorii materialelor, prezenţi în cele peste trei sute de pagini, motiv pentru care vom aminti doar câteva dintre subiectele abordate de scriitorii mai mult sau mai puţin cunoscuţi astăzi, dar care, foarte probabil, vor fi mult mai cunoscuţi în viitor.
Problema identităţii femeii şi cea a schimbării relaţiilor de putere între bărbaţi şi femei sunt amplu dezbătute în Feminism şi feminitate, Căutarea frumuseţii, Gelozia, Reuniunea Femeilor din Maramureş şi Condiţia femeii române scriitoare de la sfârşitul secolului al XIX-lea, din perioada interbelică şi postbelică.
Studiile şi articolele de istorie tratează teme diferite: Emil Cioran, din Maramureş?, Uitaţi de istorie, Tăuţii – a doua zidire, Document de arhivă – scrisoarea Mareşalului Ion Antonescu către I. C. Brătianu, Istoricul localităţii Recea, Dominaţia horthystă în Maramureş, Împăratul şi Maramureşul.
În capitolul Cărţi, interviuri, limbă, diversitatea subiectelor abordate este şi mai mare, acesta cuprinzând interviuri realizate cu regizorul Marcel Ţop (cunoscut băimărenilor iubitori de teatru pentru piesele montate pe scena Municipalului băimărean, ultima producţie fiind Casa de pe graniţă), Nicoară Mihali (care este şi redactorul-şef al revistei Şcoala maramureşeană, semnând un număr impresionant de articole în acest număr) şi poetul Ion Burnar; articole despre şcoală, despre călătorii şi despre erotismul întârziat, dar şi despre structuri derivative în toponimia zonei Borşa, regionalismele din zona Fisculaşului (cu precădere din zona Cetăţele) şi sărbătorile de rit vechi din Maramureş.
Un capitol este rezervat proiectului naţional de educaţie intitulat Dimineţile lumii, organizat şi implementat de Nicoară Mihali în judeţele Maramureş, Satu Mare şi Bistriţa-Năsăud. Proiectul a inclus în cadrul manifestărilor numeroase instituţii de învăţământ, sute de dascăli şi mii de elevi.
Filmele documentare proiectate vorbesc despre cultura tradiţională, obiceiuri, istorie, geografie, drepturile femeilor şi ale copiilor şi, în mod special, despre sistemul de educaţie.
Revista mai cuprinde un fragment din piesa de teatru Frizeria, de acelaşi Nicoară Mihali, articole despre experienţa transcendenţei în poeziile lui Ion Şugariu, contribuţia lui Radu Stanca la renaşterea baladei româneşti, ipostaze ale fantasticului terifiant în proza românească, părinţii şi odraslele lor, fuga de la şcoală şi identităţi suprapuse, identităţi asumate – rolul credinţelor în definirea identitară. Numeroase fotografii ilustrează în mod fericit acest număr al revistei; multe dintre ele având o reală valoare istorică, etnografică sau artistică.