Nobilii români maramureşeni se trag din voievozi şi cneji

În 11-12 septembrie va avea loc, la Vişeu de Sus, Colocviul cu tema „Rolul nobilimii române maramureşene în viaţa Evului Mediu european”. Manifestarea este organizată de Fundaţia „Ion şi Livia Piso în memoria şi pentru redescoperirea trecutului nobilimii maramureşene şi a boierilor zărneşteni”.

Evenimentul are loc la Centrul documentar expoziţional al nobililor maramureşeni de origine română.

Invitaţi de onoare sunt academician Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, academician Emil Burzo, preşedintele filialei Cluj a Academiei Române şi academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”.

În cadrul colocviului se va lansa ediţia bilingvă (română-engleză) a Enciclopediei familiilor nobile maramureşene de origine română, lucrare

a istoricului dr. Alexandru Filipaşcu.

Promotorul acestui eveniment este Ion Piso, celebru tenor român, cadru didactic şi un român adevărat. Am vorbit despre eveniment şi am fost impresionaţi de meticulozitatea sa, de apropierea faţă de o parte din istoria acestor meleaguri şi mai ales de apropierea de adevăr.

L-am întrebat despre colocviu şi despre cei care vor avea intervenţii.

Despre academicieni nu se poate spune nimic, deoarece cuvântul acestora va fi cunoscut în plenul colocviului, aşa cum le stă bine unor academicieni. Printre ceilalţi vorbitori se află cunoscutul Ilie Gherheş.

„Ilie Gherheş, lector universitar, va vorbi despre nobilimea maramureşeană, repere bibliografice, adică ce s-a scris, ce a apărut în literatura de specialitate referitor la nobilimea maramureşeană. A doua temă este foarte interesantă, se referă la momentele în care regalitatea angevină, Carol Robert de Anjou şi urmaşii lui au luat cunoştinţă de existenţa nobilimii maramureşene. În cazul lui Carol Robert de Anjou a fost vorba mai ales de escapade vânătoreşti în Maramureş.

Această parte, Maramureşul, nu prea era cunoscută, fiind o enclavă. Maramureşul Istoric, fiind înconjurat de munţi, era închis, avea doar o intrare şi o ieşire (pe la Teceu, pe Tisa), a fost izolat şi nu prea au pătruns elementele alogene. În acest fel Maramureşul Istoric şi-a păstrat „virginitatea” până când a intrat acest rege angevin, vasalul papalităţii, în acest teritoriu. Trebuie să fie cunoscută şi această formă iniţială de contact al vieţii feudale apusene cu viaţa feudală maramureşeană. Aici ar trebui să subliniez nişte lucruri pentru că ele sunt cunoscute greşit! Este vorba de două elemente esenţiale!

Este vorba de regalitatea angevină, un rege care avea multe titluri, dar care era sub suveranitatea scaunului pontifical, care folosea această formă de expansiune prin aceste regate (ex. cel polonez) pentru a recuceri ceea ce au pierdut la Schisma din 1054. Un alt element care trebuie subliniat, pentru a stopa acele neadevăruri ce se spun nobilii maramureşeni.

Nu au fost înnobilaţi ţăranii maramureşeni care veniseră cu oile! Nu! Ci, regalitatea angevină a recunoscut nobilitatea maramureşeană, voievozii şi cnejii au fost recunoscuţi ca nobili şi asimilaţi formelor de ierarhie feudală apuseană. Aşa cum o cunoaşte până în zilele noastre. De unde au luat-o şi maghiarii. Aceştia s-au inspirat tot de la această feudalitate apuseană.

Aceste două lucruri trebuie subliniate pentru că se afirmă că au fost înnobilaţi ţăranii care erau folosiţi în luptele cu invadatorii. Nu este adevărat!

Adevărul este că regalitatea, Carol Robert de Anjou şi fiul lui nu au făcut altceva decât că au recunoscut nobilitatea.

Asta scrie în Diplomele maramureşene! Au recunoscut vechimea ierarhiei nobile a maramureşenilor de sorginte autohtonă şi a asimilat-o la forma ierarhiei apusene feudale.

Fiecare rege dădea o Diplomă donatară, recunoscând ce era în trecut. Aşa au fost recunoscuţi o mulţime de nobili care la origini au fost voievozi şi cneji români. Aşa era organizată viaţa autohtonă!”, ne-a spus Ion Piso.

Acesta vorbeşte cu multă însufleţire despre acest subiect şi despre cele realizate la Vişeu de Sus.

„Este important să cunoaştem adevărul despre nobilii maramureşeni din mai multe puncte de vedere. În primul rând, pentru că nu se ştie că maramureşenii au avut o viaţă organizată feudal aşa cum era şi în celelalte ţări apusene.

În al doilea rând, pentru că e foarte important să se ştie că această viaţă organizată exista în Maramureş atunci când regele, cum a fost cazul lui Carol Robert de Anjou, a venit în contact cu Maramureşul. Şi apoi, pentru că se spune mereu, începând de la teoria lui Roesler, ieşită din uz, dar care are multe rădăcini în mentalitatea actuală, că românii au venit ca şi ciobani pe plaiurile maramureşene. Or asta nu e adevărat!

Ei sunt autohtoni, ei sunt anterior tuturor celorlalte feluri de populaţie alogenă!”, a spus Ion Piso.  

„Este o realitate! Noi trebuie să fim aliniaţi în mentalitatea opiniei publice, să fim asimilaţi la lucrurile care au fost adevărate. Să fim asimilaţi la viaţa socială care era în apus şi care era şi în Maramureş. Sigur, pe parcurs o anumită parte a acestor familii nobiliare a decăzut, în sensul că nu mai aveau aşa mari posesiuni. Una dintre cele mai mari familii nobile maramureşene, familia de Dolha şi Petrova era împrăştiată cu domenii care erau în stăpânirea ei pe un teritoriu care depăşea de patru, cinci ori suprafaţa Maramureşului!”

Ion Piso